Opinia mea este mult mai prozaică şi este rezumatul unei dezbateri cu persoane cu imaginație si experiențe multiple .
Argumentele ce pledează în defavoarea necesităţii creşterii deficitului bugetar cu încă 2% pentru susţinerea investiţiilor ar putea fi cuprinse în trei axe principale:
(1) Dobânda aferentă finanţării respectivului deficit creşte serviciul datoriei;
(2) Nedirecţionare în trecut a fondurilor nu înseamnă nedirecţionare în viitor;
(3) Alinierea la cerinţele FMI şi a Comisiei Europene.
O altă zonă permanentă de scepticism este legată de modul de împărţire a riscurilor pentru ca investitorii şi creditorii să îndrăznească să-şi asume expunerile, maniera de a genera finanţarea aferentă şi respectiv proiectele de finanţat.
Citește mai departe comentariul lui Lucian Isar pe Standard.ro
