Fostul lider de partid, Jiang Zemin, şi facţiunea sa au trăit cu frica de a nu mai controla PCC. Ei ştiu că nu îşi pot permite ca oamenii din China sau din întreaga lume să afle despre crimele teribile comise împotriva practicanţilor Falun Gong.
Lupta pentru păstrarea secretelor s-a concentrat, în ultimii cinci ani, asupra lui Xi Jinping. Facţiunea lui Jiang nu putea să împiedice numirea lui Xi ca succesor al lui Hu Jintao în calitate de lider al PCC, dar nici nu puteau să rişte ca Xi să deţină vreodată puterea.
După ce Jiang Zemin s-a confruntat cu pensionarea, în 2002, el a trebuit să se asigure că va continua să deţină puterea reală.
Xi este considerat inacceptabil de facţiunea lui Jiang, deoarece el nu a fost implicat în persecuţie. Facţiunea lui Jiang trebuie să menţină persecuţia, să păstreze secretul privind crimele comise şi să se asigure că membrii săi nu vor fi traşi la răspundere pentru ceea ce au făcut.
Păstrarea controlului
Din moment ce Jiang s-a confruntat cu pensionarea la cel de-al 16-lea Congres al Partidului din 2002, el a trebuit să se asigure că va continua să deţină puterea reală, chiar dacă ceda oficial autoritatea lui Hu Jintao.
Cheia controlării partidului este Comitetului permanent al Biroului Politic (CPBP) – micul organism al cărui consens conduce PCC. Jiang a încercat să umple CPBP cu discipolii săi şi l-a adăugat, în special, pe Zeng Qinghong, şeful Departamentului de Organizare a PCC în acel moment.
În timp ce Hu Jintao îşi construia o reţea de oficiali loiali lui, în 2002 CPBP era dominat de oamenii lui Jiang.
Cu toate acestea, pentru a se asigura că Zeng va conduce PSC în locul lui Jiang, Jiang trebuia să găsească o modalitate de înlăturare a lui Li Ruihuan. Li Ruihuan a fost membru CPBP din 1992.
Li era popular în rândul funcţionarilor de partid şi era recunoscut ca fiind mult mai capabil decât însuşi Jiang. Dacă Li ar fi rămas în CPBP, atunci Zeng nu ar fi putut conduce lucrurile.
Li urma să împlinească 68 de ani, aşa că Jiang şi Zeng au inventat o nouă regulă: “şapte sus, opt jos”. Sensul acestei fraze era acela că membrii CPBP care aveau 67 de ani la data Congresului Partidului puteau servi încă un termen, dar cei care aveau 68 de ani trebuiau să demisioneze. Li a fost forţat să demisioneze din CPBP. Materialul integral pe Epochtimes-Romania
