Datele după 5 ani de implementare a măsurii împotriva fumatului în Australia arată că prevalența fumatului nu a scăzut semnificativ în ultimii 5 ani (ceea ce nu s-a mai întâmplat în ultimii 20 de ani), și luând în considerare creșterea populației, se poate spune că numărul fumătorilor din Australia a crescut comparativ cu 2012, când a fost introdusă acestă măsură.
Măsura a avut un efect advers semnificativ, respectiv consumul de produse din tutun provenit din traficul ilicit de țigarete a crescut cu 14% din momentul adoptării măsurii, autoritățile australiene confiscând, în 2017, 381 de tone de țigarete provenind din ilicit comparativ cu 182 de tone în 2014.
Prin urmare măsuri extreme, cum ar fi introducerea pachetului standardizat, au de cele mai multe ori un efect nesemnificativ asupra prevalenței fumatului, contribuind în schimb la creșterea traficului ilicit de țigarete.
Mai multe aici
Pe de altă parte, FDA (agenția americană Food and Drug Administration) susține că utilizarea exclusivă a produselor electronice care livrează nicotină în locul țigărilor poate reduce riscul bolilor cauzate de fumat pentru persoanele care utilizează în prezent produse din tutun care ard.
Comitetul Stiintific Consultativ pentru Produse din Tutun al FDA a recunoscut, în ianuarie 2018, că produsul din tutun încălzit al PMI, IQOS, reduce expunerea la substante periculoase și că riscul ca foștii fumători sau nefumătorii să adopte IQOS este mic.
Între timp, în România se încearcă înăsprirea legislației în ceea ce privește alternativele.
Un proiect de lege inițiat de parlamentari USR, PMP, UDMR și PNL ar urma să modifice Legea 349/2002, Art.2, Litera e, acolo unde este dată definiția fumatului. Astfel, dacă legea va fi promulgată, prin fumat se va înțelege ”inhalarea voluntară a fumului rezultat în urma arderii tutunului conținut în țigarete, țigări de foi, cigarillos și pipe, precum și inhalarea voluntară a aerosolilor rezultați în urma substanțelor cu dispozitive electronice de tip țigaretă electronică sau al dispozitivelor ce încălzesc tutunul fără a produce combustia amestecului”.
Iată și un pasaj din expunerea de motive: ”Cât privește noile produse de fumat ce funcționează prin încălzirea tutunului, dat fiind elementul de inovație al acestor dispozitive, nu există studii concludente din punct de vedere științific privind efectele acestora asupra consumatorilor”.
Astfel, deși chiar în susținerea modificării legii antifumat se arată că nu există studii privind efectele țigărilor electronice, parlamentarii vor să le introducă în aceeași oală. Argumentul principal: ”Este științific demonstrat și recunoscut că tutunul reprezintă un real pericol pentru sănătate. Conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, fumatul este responsabil pentru 26% din decesele bărbaților și 9% din decesele femeilor din țările în curs de dezvoltare. În România, principalele cauze de deces le reprezintă bolile cardiovasculare și tumorile maligne, urmate de bolile respiratorii – iar Consumul de tutun este factor principal agravant în toate aceste afecțiuni”.
Corect, însă studiile se referă la țigări, pipe și trabucuri, nu dispozitive cu aerosoli. După cum chiar și inițiatorii au notat în documentul lor, nu există studii concludente din punct de vedere științific privind efectele acestora asupra oamenilor. Atunci care ar putea fi motivul pentru care unii parlamentari se grăbesc să modifice o lege printre cele mai restrictive din UE?
