Pana aici, toate bune: majoritatea sunt deschisi la cel putin cateva intalniri de coaching, daca nu la programe sustinute de dezvoltare cu ajutorul coaching-ului. Cu multi dintre ei am inceput deja sa lucrez, desi este sfarsit de an si, teoretic, lucrurile se amana pe anul viitor. Insa am observat cateva modele de atitudine ale acestor (posibili) clienti, modele care cred ca pot fi grupate in cateva categorii.
Categoriile de mai jos reflecta un punct de vedere personal, obtinut din interactiunile mele cu piata. Desi este vorba de coaching in Romania, cred ca tipurile de clienti si propunerile de gestionare a relatiei cu ei sunt lejer aplicabile in toata piata de servicii de business din Romania.
1. Plimbaretul este primul care mi-a trecut prin minte. Avem de-a face cu oameni foarte interesati de coaching, de programe si workshop-uri, de tot ceea ce fac. Se inscriu, dar nu ajung niciodata sa participe. Cea mai intensa zi de interactiune cu ei este prima zi de dupa terminarea unui program la care si-au declarat – sus si tare! – intentia de a participa.
Ce-i faci? Nimic. Il informezi, uiti toate promisiunile lui “solemne” si mergi mai departe.
2. Timidul este, de obicei, extrem de hotarat cand cumpara. Numai ca pana atunci va sta si se va gandi mult timp daca este, intr-adevăr, cazul sa cumpere servicii de coaching. Oare n-o fi mai bine sa raman asa, cum sunt? Oare nu pot face singur? Degeaba ii explici ca e nevoie de o relatie, un contract, etc. Va fi realmente pasiv, pana in momentul in care considera el ca …si-a dat toate raspunsurile. In plus, nu stie foarte clar ce vrea si asta e un argument care sprijina lipsa deciziei.
Ce-i faci? Il incurajezi. Il provoci, fara sa il sperii. Ii dedici timp, cat sa vada ca ce faci e pentru el. Sa nu cumva sa incepi sa ii raspunzi la intrebarile care incep cu “oare” sau cu “daca”!
3. Prietenul bun isi da seama ca daca sta pe-aproape, poate primi beneficiile complete ale coaching-ului. Semneaza de obicei destul de rapid, insa vrea sa stie tot de la inceput, se pune pe acelasi nivel de specialitate ca si tine si trateaza lucrurile cu un “bineinteles” care lasa loc la putina actiune reala. Te aproba si nu prea vrea sa faca nimic, in ideea ca gandim la fel.
Ce faci cu el? Il aprobi si apoi il intrerupi. Rezumi discutia si o directionezi catre actiune. Nu esti prea aproape, ii lasi distanta cat sa inteleaga ca poate beneficia de serviciile tale fara sa fie nevoie sa ne mutam impreuna!
4. Nerabdatorul adica cel care vrea “de ieri”. Ii explici ca ai un program destul de incarcat, iti spune ca acum e momentul si ca semneaza orice, doar sa inceapa sa se dezvolte, sa gaseasca idei si abordari noi, sa beneficieze intr-adevar de relatia de coaching. De obicei are foarte multe cerinte si vede cu realism punctele in care are nevoie sa se dezvolte.
Ce faci cu un nerabdator? Stabilesti un ritm clar, de la inceput: cand ne intalnim, frecventa in care primeste serviciul tau, rezultatele si calendarul pe termen mai lung. De fiecare data cand vrea sa sara din calendar, il inviti sa isi asume responsabilitatea deciziei.
Citește mai departe comentariul lui Mihai Stanescu pe Standard.ro
