Potrivit instituţiei, brandul, realizat de asocierea THR/TNS, a fost conceput pe baza unei ample cercetări de piaţă desfăşurate în România şi în cele 8 pieţe principale pentru turismul românesc, respectiv Germania, Marea Britanie, Italia, Rusia, Austria, SUA, Franţa şi Ungaria. Studiul a inclus două componente, una calitativă şi alta cantitativă, cuprinzând 10.800 de interviuri telefonice, 90 interviuri directe, 2 focus grupuri, 5 workshop-uri cu echipa de proiect şi 3 branding council-uri.
MDRT a solicitat vineri asocierii THR/TNS explicaţii privind similitudinile dintre frunza din brandul turistic şi alte simboluri comercializate pe internet şi a precizat că nu va efectua plăţi până la clarificarea acestor aspecte.
Asocierea THR/TNS susţine că brandul de turism şi toate componentele sale au fost create de ea şi, ca urmare, ele trebuie considerate originale, iar existenţa de elemente grafice cu grad mare de similitudine este relativ comună, dată fiind cantitatea semnificativă de desene pe internet.
Asocierea THR/TNS a transmis vineri un răspuns Ministerului Dezvoltării şi Turismului în care susţine: „Brandul de turism al României şi toate componentele sale au fost create de noi şi, ca urmare, ele trebuie considerate originale”, menţionând în acelaşi timp că este la dispoziţia Guvernului pentru luarea oricărei decizii pentru a rezolva actuala neînţelegere, cum ar fi solicitarea de a realiza lucrări suplimentare de grafică asupra izotipului.
În urma răspunsului primit, MDRT a decis să convoace Consiliul pentru coordonarea proiectului privind brandul de turism al României, pentru luni, 2 august.
