Cele mai multe testări Babeş -Papanicolau, aproximativ 20.000, au fost realizate în unităţile sanitare din vestul, sud-vestul şi nord – vestul ţării. De asemenea, în unităţile din judeţele din centrul ţării au fost executate în jur de 8.000 de testări.
„Este un început bun pentru acest program. Ne bucură faptul că femeile sunt receptive şi vor să participe, chiar dacă prezenţa medicilor de familiile este încă redusă. Încurajăm femeile ca şi anul viitor să participe la testări. Un rezultat pozitiv nu înseamnă cancer, dar înseamnă verificări ulterioare, mai amănunţite, care sunt şi ele tot gratuite şi care îţi pot salva viaţa. România are cea mai mare rată de de mortalitate prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană”, a declarat ministrul Sănătăţii, Raed Arafat, potrivit unui comunicat al MS.
Ministerul Sănătăţii a lansat de la 1 septembrie Programul naţional de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin.
În cadrul acestuia, toate femeile cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani, care nu au un diagnostic confirmat de cancer de col uterin, asimptomatice sau fără antecedente sugestive pentru patologia de cancer de col uterin, au posibilitatea să efectueze testarea prin metoda frotiului cervico-vaginal Babeş – Papanicolau. Programul MS este gratuit şi se va desfăşura anual, pe o perioadă de cinci ani.
Programul de testare gratuită a femeilor este coordonat de nouă unităţi regionale de management organizate la nivelul Institutelor Oncologice „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu” din Bucureşti şi „Prof. dr. I. Chiricuţă” din Cluj Napoca, Institutul Regional Oncologic Iaşi, Spitalul Clinic de Urgenţă ”Sf. Pantelimon”, Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului ”Prof. dr. Alfred Rusescu”, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş.
Pacienta se prezintă la cabinetul medicului de familie pentru a primi consiliere cu privire la prevenţia bolii. Tot aici se va stabili şi dacă aceasta se poate încadra în program.
Medicul de familie va informa pacienta, îi va elibera un formular care asigură înscrierea în program şi o listă cu centrele de recoltare admise. Femeia se va programa pentru recoltarea materialului celular cervico-vaginal.
După fixarea pe o lamă a frotiului, acesta va fi transmis de către centrul de recoltare la spitalul care a organizat screeningul sau, după caz, la laboratoarele de anatomie patologică, însoţit de formular. Rezultatul testului va fi transmis înapoi la cabinetul medicului de familie pentru a fi prezentat pacientei.
Programul MS a fost elaborat în scopul prevenirii şi combaterii cancerului de col uterin şi are ca obiectiv principal reducerea incidenţei formelor invazive de boală şi a mortalităţii datorate acestora.
Prin implementarea unui astfel de program autorităţile sanitare urmăresc, în primul rând, depistarea bolii în stadii cât mai precoce, vindecabile şi îndrumarea pacientelor cu leziuni precursoare sau incipiente pentru investigaţii suplimentare şi tratament de specialitate.
De asemenea, se are în vedere creşterea gradului de informare a populaţiei, pentru adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi utilizarea programelor de prevenţie.
Nu vor intra în program femeile care prezintă absenţa iatrogenă a colului uterin sau histerectomie totală pentru afecţiuni benigne şi femeile cărora li s-a stabilit deja diagnosticul de cancer de col uterin.
De asemenea, testarea se va opri şi la femeile care au împlinit vârsta de 64 de ani dacă la ultimele trei examene citologice Babeş-Papanicolau au avut rezultate normale.