NEW HAVEN – Câștigătorul de anul acesta al premiului Nobel în științe economice, Richard Thaler de la Universitatea din Chicago, este o alegere controversată. Thaler este cunoscut pentru cercetările sale de o viață în economia comportamentală (și în subdomeniul acesteia, finanțele comportamentale) care presupune studiul economiei (sau a finanțelor) dintr-o perspectivă psihologică. Pentru o parte din cei care activează în acest domeniu, ideea că cercetarea psihologică ar putea fi parte a economiei a generat multă vreme ostilitate.
Nu și pentru mine. E minunat că Fundația Nobel l-a ales pe Thaler. Nobelul pentru economie a fost acordat deja unor persoane care pot fi clasificate drept economiști comportamentali, inclusiv lui George Akerlof, Robert Fogel, Daniel Kahneman, Elinor Ostrom și mie. Prin adăugarea lui Thaler, deținem acum aproximativ 6% din premiile Nobel care s-au acordat pentru economie.
Însă mulți din domeniul economiei și finanțelor cred în continuare că cel mai bun mod în care se poate descrie comportamentul uman este fără utilizarea psihologiei. În locul acesteia se modelează comportamentul uman prin optimizarea matematică a indivizilor separați și egoiști, constrânși de limitele bugetului personal. Firește, nu toți economiștii, nici chiar o majoritate a lor, nu aderă la această viziune, iar asta ne-o arată și faptul că Thaler și cu mine am fost aleși, în ani succesivi, președinți ai American Economic Association, principalul corp profesional al economiștilor din Statele Unite. Însă mulți dintre colegii noștri au această viziune.
