Miniştrii europeni de Externe se întâlnesc, luni, la Bruxelles pentru cea de-a doua reuniune de urgenţă pe tema Ucrainei în zece zile. Dar de la prima, situaţia s-a agravat.
Ucraina s-a declarat, duminică, “în pragul catastrofei”, ca urmare a “declaraţiei de război” a Rusiei şi pare să piardă rapid controlul Crimeei, determinând occidentalii din G7 să facă front comun împotriva Moscovei.
Condamnând “încălcarea clară” a suveranităţii Ucrainei de către Moscova, liderii a şapte ţări membre G8 au anunţat duminică suspendarea pregătirilor în vederea summitului grupului ce urma să aibă loc în iunie la Soci, în Rusia.
Măsura va rămâne în vigoare “până ce mediul va redeveni favorabil unor discuţii semnificative la G8”, potrivit unui comunicat al “liderilor G7”, difuzat de Casa Albă.
G7 reuneşte cele şapte cele mai industrializate ţări. La nivel de şefi şi de guvern, el a devenit G8 începând din 1998, odată cu participarea Rusiei la aceste summituri.
Anterior duminică, secretarul de Stat american John Kerry a avertizat că Rusia ar putea să-şi piardă locul la G8, în faţa deteriorării situaţiei pe teren.
“Dacă preşedintele Putin vrea să fie preşedintele care a început un război între două ţări vecine şi prietene, el este foarte aproape de a-şi atinge acest obiectiv. Suntem în pragul catastrofei”, a declarat duminică premierul Arseni Iaţeniuk.
“Nu este o ameninţare, este de fapt o declaraţie de război adresată ţării mele”, a adăugat el, exprimându-se în engleză, ca pentru a face comunitatea internaţională să înţeleagă mai bine.
La Kiev, aproximativ 50.000 de persoane s-au reunit duminică în Maidan, Piaţa Independenţei. “Nu ne vom preda!”, au scandat ele la adresa Rusiei. Unii purtau pancarte pe care se putea citi: “Putin, nu te atinge de Ucraina!”.
Duminică seara, o explozie puternică s-a auzit în tot oraşul Simferopol, capitala Crimeei, au anunţat jurnaliştii AFP. Originea exploziei nu a putut fi stabilită.
Baza militară Perevalne, care adăposteşte o unitate de grăniceri ucraineni, situată la 20 de kilometri de Simferopol, a fost înconjurată de persoane înarmate cu mitraliere, a constatat AFP. Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, care a estimat numărul lor la 1.000, atacatorii voiau să constrângă grănicerii să predea armele.
Mai multe zone strategice din peninsulă, baze militare, aeroporturi sau clădiri oficiale au făcut obiectul unor blocaje ale unor persoane înarmate, a căror uniformă nu poartă niciun semn distinctiv dar pe care observatorii le asimilează cu soldaţi ruşi.
O lovitură dură pentru autorităţile de la Kiev a fost faptul că amiralul Denis Berezovski, comandantul şef al marinei ucrainene, numit în urmă cu câteva zile de preşedintele interimar Turcinov, a anunţat că depune jurământ de credinţă autorităţilor locale proruse din Crimeea.
NATO a cerut Moscovei şi Kievului să caute o “soluţie paşnică” la criză prin “dialog” şi mobilizarea de observatori internaţionali, potrivit secretarului său general, Anders Fogh Rasmussen.
“Repercusiunile asupra relaţiei dintre Rusia şi Occident vor fi profunde şi durabile, deşi mai grave decât după războiul ruso-georgian” din 2008, au apreciat analiştii Eugene Rumer şi Andrew Weiss de la fundaţion Carnegie. “Aceasta aminteşte de 1968, nu de 2008”, subliniază ei, cu aluzie la reprimarea Primăverii de Praga de către URSS.
Rusia a lansat, de asemenea, un război mediatic, mass-media publice din Rusia şi autorităţile făcând apel la unitate naţională împotriva “fasciştilor care au preluat puterea la Kiev”.
Agenţiile de presă ruseşti au difuzat duminică informaţii potrivit cărora militarii ucraineni din Crimeea dezertează în masă, abandonându-şi unităţile care trec în mâinile forţelor de autoapărare proruse ce asigură ordinea în regiune. Aceste informaţii au fost dezminţite de Ministerul ucrainean al Apărării.
