Experţii români s-au implicat în campania de susţinere a utilizării energiei nucleare şi încearcă să-i convingă pe bulgari să construiască o asemenea centrală la Belene, scrie cotidianul Struma care apare în oraşul Blagoevgrad, din sud-vestul Bulgarei.
Teodor Chirică, fost director general Nuclearelectrica, actualmente la Romatom şi Ionel Bucur, director general CNE Cernavodă, au participat la o întâlnire cu alegătorii alăturându-se Partidului Socialist, în oraşul Blagoevgrad, în cadrul campaniei pentru referendumul naţional programat pentru data 27 ianuarie cu privire la oportunitatea construirii unei noi centrale nucleare.
Chirică a prezentat date potrivit cărora în Europa există 135 de centrale nucleare care produc 28% din energia electrică şi este planificată construirea altor 14 centrale noi. ”Doar trei state – Belgia, Germania şi Spania – au declarat că vor renunţa la energia nucleară după tragedia din Fukushima. Eu nu sunt taliban al energiei nucleare, dar aceasta nu are alternativă dacă dorim energie fără emisii de gaze cu efect de seră”, a spus Teodor Chirică.
Întrebat de ziarul Struma de ce sprijină construirea unei noi centrale nucleare în Bulgaria în condiţiile în care această ţară este concurentă cu România pe piaţa energiei din Europa, Chirică a răspuns: ”Bulgaria are o poziţie mai bună din punctul de vedere geografic când este vorba de exportul spre Turcia şi Grecia, aşa că şi noi depindem de voi, deci nu poate fi vorbă de concurenţă.”
În opinia lui, incidente ca cel de la Fukushima nu pot să aibă loc în Europa, pentru că centralele nucleare europene au trecut testele de stres şi respectă cele mai exigente standarde de siguranţă.
Ziarul Duma, publicaţia Partidului Socialist Bulgar, îl citează joi pe Teodor Chirică spunând că o centrală nucleară nu înseamnă sfârşitul surselor de energie regenerabile. ”Sursele de energie regenerabile sunt o obligaţie şi toate ţările trebuie să construiască facilităţi pentru producerea de energie din asemenea surse. Trebuie găsit un echilibru”, crede el. Ionel Bucur afirmă tot pentru ziarul Duma că noi unităţi nucleare vor contribui la crearea de noi locuri de muncă, formarea unor profesionişti şi creşterea bunăstării populaţiei din Bulgaria şi România.
”Nu vrem să lăsăm deşeuri nucleare copiilor noştri”, afirmă premierul bulgar Boiko Borisov, citat de ziarul Novinar. Borisov care s-a declarat împotriva construirii unei centrale nucleare la Belene s-a întâlnit miercuri cu reprezentanţii unor organizaţii nonguvernamentale ecologiste care susţin că proiectul “Belene” este foarte periculos. În opinia lor, doar construirea unui depozit pentru deşeuri nucleare va costa 5 miliarde de euro. Premierul Boiko Borisov s-a declarat de acord cu argumentele “Verzilor”, susţinând că Bulgaria oferă condiţii foarte bune pentru dezvoltarea energiei din surse regenerabile.
Pe 27 ianuarie, alegătorii bulgari vor fi chemaţi să răspundă la întrebarea: “Sunteţi de acord ca Bulgaria să îşi dezvolte industria nucleară prin construirea unei noi centrale nucleare?” La campanie participă trei comitete de iniţiativă: două care îi îndeamnă pe alegători să voteze “NU” şi un al treilea care este în favoarea proiectului. Din primele două comitete fac parte în special formaţiuni politice de centru-dreapta, în timp ce la baza celui de-al treilea stau reprezentanţii Partidului Socialist.
Potrivit legislaţiei bulgare, pentru ca referendumul să fie valabil, numărul votanţilor ar trebui să fie cel puţin egal cu cel al alegătorilor care au votat la ultimele alegeri parlamentare din anul 2009, ceea ce înseamnă că la urne vor trebui să se prezinte nu mai puţin de 4,3 milioane de persoane, respectiv 62% din bulgarii cu drept la vot. Majoritatea experţilor consideră că acest prag este aproape imposibil de atins şi că cel mai probabil referendumul va fi invalidat. Totuşi, dacă prezenţa la urne ar depăşi 20%, parlamentul va fi obligat să adopte o decizie în această cauză.
Decizia privind construcţia unei centrale nucleare la Belene a fost luată în anul 1981. Construcţia efectivă a început în anul 1987, dar proiectul a fost îngheţat la începutul anilor ’90 din cauza lipsei de finanţare şi a riscurilor seismice din zonă, el fiind reluat în anul 2003. Centrala urma să fie dotată cu două reactoare de 1.000 MW fiecare şi să fie construită de compania rusă Atomstroyexport. Planurile iniţiale prevedeau ca statul bulgar, prin Compania Naţională de Electricitate NEK, să deţină o participaţie de 51% în viitoarea centrală. Restul de 49% urma să fie vândut companiei germane RWE. Realizarea proiectului a intrat însă în impas după ce în luna octombrie 2009 grupul RWE s-a retras din acest proiect.
