“La sfârşitul anului 2008, 23% din numărul total de străzi nu aveau apă si canal, circa 4,5 % din locuitorii Bucurestiului fiind afectaţi. În doar trei ani, procentul străzilor ‘de pământ’ lipsite de apă şi canalizare a scăzut considerabil: de la 23% la 14%. Încă cel puţin 40.000 de bucureşteni beneficiază acum de apă şi canal”, a precizat Oprescu, într-o conferinţă de presă pe tema sistemului public de apă şi canalizare.
Lucrările la reţelele de alimentare cu apă şi canalizare finalizate în cartierele Băneasa, Vatra Nouă, Chitila Triaj, Străuleşti, Andronache, Ion Creanga, Olimpia, Progresul, Aparatorii Patriei, Giulesti Sarbi însumează 142 de străzi, 67 de kilometri de reţea publică de alimentare cu apă, 62,5 kilometri reţea publică de canalizare menajeră, 6,5 kilometri de reţea publică de canalizare pluvială, 45,3 kilometri sistem rutier, a precizat edilul, referindu-se tot la perioada ultimilor trei ani.
Au fost realizate, de asemenea, patru staţii de preepurare a apelor pluviale, şase staţii de pompare a apelor uzate menajere şi o staţie de pompare apă potabilă, a mai spus Oprescu.
Primarul general a subliniat că printre priorităţile perioadei următoare se numără extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare pe 29 de străzi din cartierul Petricani din sectorul 2, lucrările urmând să înceapă în primăvară.
O altă prioritate o reprezintă 20 de străzi din toate sectoaele, care sunt neechipate cu reţele publice de alimentare cu apă şi canalizare şi care constituie cazuri izolate în zonele lor.
De asemene, este vizat cartierul de locuinţe ANL Henri Coandă, pentru asigurarea dotării cu reţele de alimentare cu apă, canalizare, iluminat şi drumuri publice pentru o suprafaţă de 109,34 de hectare şi un număr de circa 5.000 locuitori.
Primăria are pe agendă şi Linia a 2-a de la Staţia de epurare a apelor uzate Glina, care are termen de execuţie de cinci ani şi o valoare estimată la 350 milioane de euro, cofinanţată din fonduri de coeziune de către Comisia Europeană.
