Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a fost înfiinţat pentru a promova “valorile olimpice”. Deşi nu se îmbogăţeşte de pe urma Jocurilor Olimpice, să zicem doar că nici rău nu o duce, arată Business Insider.
Comitetul, alcătuit din 109 membri, este invitat la toate cinele onorifice organizate de corporaţii sau primării ce speră să obţină un contract. Membrii sunt trataţi regeşte de-a lungul Jocurilor. Iar de câteva ori au fost surprinşi luând mită, însă, după cum ştim, ce se întâmplă în Elveţia rămâne în Elveţia.
Comitetul este plasat foarte convenabil, în paradisul fiscal din Elveţia
Avându-şi sediul în Elveţia, Comitetul evită astfel plătirea taxei pe venit de 20%, iar acesta este doar începutul. “Neplătirea taxei este foarte importantă, nu pot să vă spun exact cât economisim în termeni de dolari şi centime, însă neplătirea taxei ne permite să cheltuim mai mult pe organizarea Jocurilor Olimpice”, a spus membrul CIO Gerhard Heiberg.
Pe deasupra, până de curând, mita a fost practic legală în Elveţia. Au fost impuse, într-un final, legi mai stricte în acest sens după ce, în urma unui alt scandal legat de mită izbucnit la CIO şi FIFA, nu a fost acordată aproape nicio pedeapsă.
Contele Jacques Rogge conduce un grup de 109 persoane
Doctor, cavaler, conte şi olimpic de trei ori la categoria Yachting, belgianul Jacques Rogge, în vârstă de 70 de ani, este preşedintele ideal pentru CIO. Comitetul, care poate avea maxim 115 membri, este alcătuit din persoane cu titlu regal, nobili, directori de companii şi olimpici. De când Rogge a preluat cârma în 2011, Comitetul a început să includă mai mulţi olimpici, deşi îşi păstrează şi acum titulatura de grup elitist.
Vânzarea drepturilor de difuzare media au adus 3.91 miliarde de dolari în acest semestru
Drepturile de difuzare au crescut cu 52% în ultimul semestru. În sectorul TV, China a plătit 99.5 milioane de dolari pentru a difuza Jocurile de la Londra, iar pe piaţa din SUA, unde concurenţa este acerbă, NBC a plătit 2 miliarde de dolari.
Sponsorizările internaţionale au mai adus încă 957 milioane de dolari
11 companii au plătit bani grei, 957 milioane de dolari, pentru a se alătura acestui grup prestigios al Partenerilor Olimpici, incluzând aici McDonald’s, Coca-Cola, Procter & Gamble, General Electric, Omega, Panasonic, Samsung Electronics şi Visa.
3.1 miliarde de dolari au fost strânşi de Comitetele de Organizare a Jocurilor de Vară şi de Iarnă
Comitetele de organizare londoneze au încasat circa 2.14 miliarde de dolari, respectiv 1.1 miliarde de dolari din sponsorizări locale, 931 milioane de dolari din vânzările de bilete şi 125 de milioane de dolari din acordarea de licenţe. Alte 989 milioane de dolari au fost strânse în 2010 de Comitetul de Organizare din Vancouver. Comitetele de Organizare planifică Jocurile cu ajutorul acestor bani, plus finanţări guvernamentale.
Circa 70% din încasări (5.56 miliarde de dolari) se duc către Comitetele de Organizare a Jocurilor de Vară şi de Iarnă
Comitetele de Organizare primesc circa jumătate din banii veniţi din drepturile de difuzare, din sponsorizările internaţionale, vânzările de bilete şi acordarea de licenţe. Jocurile de Vară primesc mai mulţi bani, fiind mai mari şi mai cunoscute.
Ce mai rămâne, adică 2.6 miliarde de dolari, merg la organizaţiile pentru atleţi
Comitetele Olimpice Naţionale primesc cea mai mare parte din aceşti bani. Aceste organizaţii sunt responsabile cu pregătirea echipelor olimpice. O parte din bani merg şi la Federaţiile Internaţionale, inclusiv la organizaţiile mici, cum ar fi Federaţia Internaţională a Arcaşilor şi la organizaţii mari, precum Federaţia Internaţională de Fotbal, la Comitetul Internaţional al Paralimpicilor sau la Agenţia Mondială Anti-Doping.
Atleţii nu prea mai rămân cu mare lucru
Atleţii nu primesc bani în mod direct de la CIO, însă primesc bonusuri de la Comitetul Naţional Olimpic pentru medaliile pe care le câştigă. De exemplu, Comitetul Olimpic al SUA acordă 25,000 de dolari pentru medalia de aur, 15,000 de dolari pentru medalia de argint şi 10,000 de dolari pentru cea de bronz.
Malaezia promite 600,000 de dolari oricărui câştigător al medaliei de aur, oferiţi sub forma unui lingou de aur, deşi această ţară nu a mai câştigat o astfel de medalie din 1956.
Banii reali ajung la atleţi sub formă de cecuri, însă, din păcate, nu sunt mulţi atleţi renumiţi pentru sumele mari încasate.
Cine beneficiază de pe urma Jocurilor Olimpice?
Criticii s-au întrebat dacă găzduirea Jocurilor Olimpice chiar aduce beneficii reale oraşului-gazdă. Partea bună e că generează încasări din partea turiştilor şi investiţii în infrastructură. Partea proastă e că organizarea poate fi costisitoare (Anglia a cheltuit circa 11 miliarde de dolari pe Jocurile Olimpice).
Ca să tragem linie, noi toţi beneficiem de pe urma Jocurilor Olimpice.
Doar că Rogge şi prietenii lui beneficiază un picuţ mai mult.
credit foto: faniq.com
