Falimentul Lehman Brothers a creat un efect de domino in pieţele din Asia şi Europa. Cu toate acestea guvernantii de la Bucureşti, in frunte cu presedintele Traian Basescu, ieseau la rampa in septembrie 2008 cu declaratii linistitoare. Mai mult, se promiteau majorari cu 50% ale salariilor profesorilor. Doar urmau doi ani electorali. Imediat dupa anuntul falimentului bancii americane fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu a încercat să dea asigurări că economia românească nu va fi lovită de criza pornită din America. “România nu va fi afectată de criza financiară de pe pieţele americane. Măsurile care sunt luate în sistemul bancar românesc, felul în care funcţionează băncile româneşti, ne fac să fim feriţi de efectele acestei crize financiare.”
A urmat guvernatorul Băncii Naţionale, la mai puţin de o lună. “Banca Naţională a României îşi reiterează şi aici, în faţa dvs, punctul de vedere, conform căruia aceste tensiuni, fenomene de criză, nu au afectat şi nu credem că au potenţialul să afecteze direct economia şi sectorul bancar din ţara noastră”
Pe 24 octombrie Traian Băsescu dadea undă verde majorarii salariilor profesorilor cu 50%.
In martie 2009 Romania isi punea ” centura de siguranta ” care intre timp a devenit colac de salvare. Pe 4 mai 2009, guvernul PDL-PSD condus de Emil Boc semna primul acord stand-by cu FMI. Un imprumut de 12,95 miliarde de euro, parte a unui pachet de sprijin in valoare totala de aproape 20 de miliarde de euro, la care au contribuit şi UE, Banca Mondiala si BERD. Preşedintele dadea asigurari ca Romania nu va taia pensii, salarii şi nu va creste TVA/ul. Ce a urmat se ştie. După alegerile prezidentiale din 2009 sub indrumarea FMI, Romania a adoptat masuri de austeritate ce au inclus concedieri si reducerea cu 25% a salariilor in sectorul public, precum si majorarea TVA.
Recesiunea a lovit puternic Romania in primul an de criza. Industria si constructiile au fost cel mai afectate. Numarul falimentelor a crescut. la fel cel al somerilor. Numărul pensionarilor români s-a păstrat relativ constant în ultimii ani de criză la aproximativ 5,5 milioane de persoane. Cu toate aceastea, numărul angajaţilor din ale căror contributii sociale se susţin plăţile pensiilor a scăzut puternic. Datele prezentate de Consiliul Fiscal în raportul anual arată că la finele lui 2011 lucrau în economie 6,647 milioane de persoane, iar angajatorii au raportat 4,297 de salariaţi, rezultând că 2,349 milioane de oameni munceau la negru. Criza a schimbat structura produsului intern brut al României: industria a devenit mai importantă, iar statul s-a dat, parţial, la o parte din economie reducand investitiile. Industria a fost motorul economiei şi a generat anul trecut aproximativ jumătate din creşterea economică de 2,5%. In 2012 estimarea de crestere este considerata optimista de catre Consiliul Fiscal.
In 2012 pe 6 august a ajuns la scadenta prima rata din principalul creditului de la FMI de circa 650 de milioane de euro. In total, BNR si MFP vor plati anul acesta peste 1 miliard de euro. Cea mai mare parte din resursele provenite din imprumutul cu FMI au fost destinate consolidarii rezervei valutare a BNR. Cealalta parte a creditului de la FMI a fost folosita de Trezorerie pentru finantarea deficitului bugetar. În exterior semnalele privind ceea ce urmeaza nu sunt deloc linistitoare. Guvernatorul Băncii Angliei avertizează în legătură cu cea mai gravă criză economică din istorie. Acesta crede ca prăbuşirea Lehman Brothers nu a afectat nici pe departe pieţele asa cum o va face nerezolvarea crizei datoriilor suverane din Europa.
