De altfel, reprezentanţii Fondului au avut deja câteva întâlniri separate cu managementul acestor bănci. Evaluarea aranjamentului de expunere a grupurilor-mamă în România şi problemele subsidiarelor locale vor fi principalele puncte ale discuţiilor din data de 6 august. FMI a obţinut în luna martie, la Viena, acorduri scrise de la toate cele nouă bănci-mamă ale principalelor instituţii de credit din România, care s-au angajat să nu retragă capital şi garantează participarea cu capital suplimentar pentru susţinerea subsidiarelor locale.
“Suntem conştienţi că este în interesul nostru colectiv şi în interesul României să subscriem la angajamente coordonate de a menţine în întregime expunerea pe piaţa românească”, se arăta într-o declaraţie comună a celor nouă grupuri financiare, publicată, în acel moment, de FMI.
La finele lunii mai, reprezentanţii Fondului, ai Comisiei Europene şi ai BNR au avut o nouă întâlnire, la Bruxelles, cu directorii celor nouă grupuri bancare. Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank România, declara pe 20 mai că băncile au discutat la întâlnirea de la Bruxelles despre posibilitatea emiterii unor instrumente de investiţii în euro pe piaţa românească, precum eurobonduri şi swap valutar, în condiţiile în care menţinerea expunerii poate fi îngreunată de scăderea cererii de credite. Băncile străine s-au angajat să îşi menţină expunerea pe România, având ca reper nivelul de la finele lunii martie 2009.
Reprezentanţii FMI au avut ieri o întâlnire şi cu membrii Consiliului de Administraţie al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
“Fondul este interesat de evoluţia sistemului bancar şi de principalele puncte de pe ordinea de zi a instituţiilor de credit din România. A fost o întâlnire care intră în rutină deja, având în vedere scopul misiunii FMI la Bucureşti”, a declarat pentru Business Standard preşedintele ARB, Radu Graţian Gheţea.
