Companiile româneşti, în special IMM-urile, spun că întâmpină dificultăţi în încercarea de a obţine împrumuturi pentru a dezvolta noi afaceri şi chiar pentru a le continua pe cele aflate în derulare. Ce ar trebui făcut pentru a le îmbunătăţi situaţia?
Traversăm un moment dificil pentru economie. Statistic, IMM-urile sunt cele mai afectate dintre companii când este vorba despre accesul la credite. Dar cred că, odată ce vom vedea primele semne semnificative de creştere a economiei, vom observa faptul că băncile vor deveni din ce în ce mai disponibile să acorde credite. Atunci, situaţia se va îmbunătăţi. Este ceva de care noi, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), suntem foarte conştienţi. În operaţiunile care implică sectorul bancar, căutăm soluţii pentru a veni în ajutorul companiilor mici şi mijlocii.
Multe companii se plâng de faptul că politica fiscală implementată până acum de Guvernul român le afectează în mod negativ afacerile. Cum aţi califica efectele politicii fiscale alese de România asupra creşterii economice?
Guvernul se află într-o poziţie foarte delicată şi foarte grea. Există o presiune foarte puternică pentru a se menţine sub control deficitul bugetar, ţinta pentru anul acesta fiind de 7,3%. Este un deficit destul de mare, care impune luarea unor decizii foarte dure, obligatorii pentru orice guvern s-ar afla în funcţie. În mod inevitabil, măsurile fiscale de acest gen ajung să afecteze negativ consumul intern şi, în final, chiar şi creşterea, dar ele sunt necesare pentru menţinerea echilibrului bugetar, care asigură încrederea în politica economică a Guvernului.
Autorităţile române estimează că economia va reveni pe creştere “undeva între aprilie şi iunie 2010”, în condiţiile în care economiile din zona euro îşi vor consolida redresarea economică. Putem vorbi despre un prea mare optimism? Care este estimarea dumneavoastră?
Nu cred că putem vorbi despre un “prea mare optimism”. În mod clar, acest an este unul foarte dificil. Noi am publicat săptămâna trecută estimările noastre pentru 2009, potrivit cărora economia (României – n.red.) va înregistra o cădere de aproape 8%. În 2010, ne aşteptăm să vedem o creştere mică, posibil în jur de 1%. Prin urmare, cred că vom vedea nişte semne de îmbunătăţire a climatului economic, de revenire pe creştere, probabil chiar în prima jumătate a anului. Cred că, la început, redresarea economiei va avea o amploare foarte mică. Chiar şi această mică revenire va depinde, într-o foarte mare măsură, de soliditatea redresărilor economice din zona euro. România este acum o economie foarte deschisă, care exportă foarte mult, iar dacă starea economiei globale se va îmbunătăţi, în mod automat, se va îmbunătăţi şi starea economiei româneşti.
Criza guvernamentală a izbucnit în România chiar înaintea adoptării unor legi foarte importante convenite cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Uniunea Europeană. Credeţi că ar trebui să ne temem că România ar putea eşua în tentativa sa de a respecta acordul cu FMI?
Eu rămân foarte încrezător în faptul că România îşi va respecta acordul încheiat cu Fondul Monetar Internaţional. Cred că există o înţelegere largă a importanţei pe care o are pentru ţară acest acord. Suportul financiar venit din partea Fondului Monetar Internaţional şi a Uniunii Europene, dar şi a altor instituţii, precum Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, este foarte important în eforturile României de a traversa cu bine această perioadă foarte dificilă din punct de vedere economic şi de a se întoarce pe trendul de creştere.
Banca Naţională a României a admis ca principal obiectiv pentru noul său Consiliu de Administraţie adoptarea euro “în 2014 sau 2015”. Cât de fezabilă este această ţintă, având în vedere condiţiile care descriu economia românească?
Cred că aceste ţinte sunt provocatoare, dar fezabile. Desigur, în actualele circumstanţe, pare destul de dificil ca ele să fie atinse. Economia trece printr-o perioadă grea, iar decidenţii politici caută soluţii pentru a depăşi această recesiune. Totuşi, cred că odată ce economia va fi repusă pe un trend de creştere şi va fi obţinută stabilizarea macroeconomică, ceea ce înseamnă că vor fi ţinute sub control inflaţia şi cheltuielile publice, cred că această ţintă va deveni fezabilă. Este o ţintă bună.
Cum aţi aprecia evoluţia leului? Am putea califica politica monetară a României drept una de succes?
Cred că politica monetară a fost una destul de bună. În primul rând, ea a contribuit la stabilizarea situaţiei macroeconomice. O realizare importantă este că inflaţia a fost menţinută sub control. Cred că Banca Naţională a României a făcut o treabă bună în a administra politica monetară în aceste circumstanţe foarte dificile impuse de evoluţiile economice interne, dar mai cu seamă de cele internaţionale.
Cum apreciaţi stabilitatea sistemului bancar românesc?
Cred că ceea ce am văzut până acum evidenţiază faptul că, în condiţiile în care România şi întreaga regiune din care aceasta face parte au traversat o perioadă foarte dificilă, sistemul bancar a dat dovadă de rezilienţă, este bine capitalizat, deţine suficiente lichidităţi, iar filialele locale primesc un foarte important sprijin din partea băncilor-mamă. Totul, în contextul sprijinului acordat de Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană. Eu consider că este foarte încurajator faptul că, şi în condiţiile unei recesiuni destul de severe, băncile au reuşit să treacă testele de stres ale Băncii Naţionale cu bine. Acest lucru ne arată că băncile sunt capabile să facă faţă acestui mediu plin de provăcări.
Până în acest moment, nu am asistat la niciun colaps bancar important în România. Ne-am putea aştepta, de acum încolo, la un astfel de nefericit eveniment?
Cred că sistemul bancar este solid. Nu ne aşteptăm ca vreo bancă să intre în colaps. Desigur, ne aşteptă vremuri grele. Creditele neperformante vor constitui, cu siguranţă, o probleme pentru anumite bănci, dar, la nivel general, estimez că sistemul bancar românesc va trece cu bine de recesiune.
Băncile-mamă s-au angajat faţă de Fondul Monetar Internaţional şi de Uniunea Europeană să îşi menţină expunerea în România şi să asigure sprijin filialelor locale. Cum aţi aprecia acest efort până acum?
Consider că a fost unul dintre cei mai importanţi factori care au contribuit la diminuarea efectelor negative ale recesiunii. Acest acord dintre băncile-mamă, autorităţile române şi instituţiile internaţionale are o contribuţie importantă în menţinerea încrederii în economia românească şi în sectorul bancar din România. Cred că este un model de urmat şi pentru alte state, în viitor.
CV Peter Sanfey
- Economist principal în cadrul Biroului economistului-şef (Office of the Chief Economist) din Londra al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD)
- Responsabilităţile sale se leagă de analiza tranziţiei în sud-estul Europei (SEE)
- Contribuie la analizele instituţiei privind selecţia proiectelor de investiţii în sud-estul Europei
- A fost editor principal şi coautor al Capitolului 1 din Transition Report 2008 (publicat în noiembrie 2008) al BERD şi este editor al EBRD Working Paper Series
- Are un doctorat în economie, obţinut în 1992 la Yale University
- A predat cursuri de economie în cadrul University of Kent at Canterbury
Profil BERD
- BERD a investit în România peste 4,2 miliarde de euro în sectoarele corporatist, bancar, energetic şi infrastructură
- În 2009, instituţia a investit peste 700 milioane de euro
- BERD şi BCR au mărit sprijinul acordat întreprinzătorilor din România
- Investeşte în primul proiect privat de generare a energiei electrice din România
- Acordă primul împrumut fără garanţii guvernamentale pentru transportul urban din România
- Suplimentează împrumutul pentru ameliorarea infrastructurii de transport urban din Arad
- Ajută la producerea energiei curate în România. Împrumut sindicalizat de 170 milioane de euro pentru centrala Turceni, încât să devină mai competitivă şi mai eficientă din punct de vedere energetic
