Guvernul României susține, în desele comunicări ale reprezentanților lui, că digitalizarea este o axă prioritară a programului de guvernare, însă pentru industria autohtonă de petrol și gaze aceasta se poate realiza doar prin actualizarea cadrului legislativ la progresul tehnologic, spune Frank Neel, președintele Federației Patronale de Petrol și Gaze. ”Companiile din industria petrolieră au reiterat importanța declasificării datelor și informațiilor din industria petrolieră, acțiune fără de care digitalizarea este inaccesibilă companiilor din România. Ne referim la tehnologii precum ”Cloud”, ”Big Data” şi ”Cloud Computing” care presupun procesarea datelor în centre de date de tip ”Cloud” aflate pe teritoriul Uniunii Europene”, declară Neel.
Clasificarea unor date îngreunează utilizarea lor şi face imposibilă valorificarea lor prin tehnologii ”Cloud”. ”Prin limitarea accesului la digitalizare a companiilor şi autorităților din industria petrolieră, acestea sunt dezavantajate în competiția pentru capital față de alte industrii din regiune sau piața globală. Este deja cunoscut faptul că accesul facil la date îmbunătățește eficiența industriei și, pe cale de consecință, aduce venituri suplimentare la venitul de stat”, mai afirmă oficialul FPPG.
Nevoia de utilizare a unor instrumente avansate de tehnologie a informației este cu atât mai presantă în cazul României, care are în exploatare zăcăminte mature, cu un semnificativ declin natural al producției, continuă acesta. De asemenea, majoritatea furnizorilor de soluții specifice industriei oferă soluții numai în Cloud, soluțiile curente, instalate local, urmând să iasă din mentenanță și din oferta de servicii.
Ca urmare a utilizării soluțiilor de tipul ”Cloud”, industria din alte țări a înregistrat următoarele beneficii imediate, cu impact direct în nivelul producției:
– acces mai rapid la date și modele şi scurtarea timpului de decizie;
– Reducerea timpului de foraj prin monitorizarea în timp real;
– Reducerea de până la 100x a timpului de procesare a modelelor de rezervor;
– Creșterea gradului de reușită în activitatea de prospecțiune și explorare, prin procesarea în ”Cloud” a datelor seismice;
– Creșterea factorului de recuperare a rezervelor din zăcăminte și implicit creșterea producției.
Mai mult decât atât, ca urmare a piedicilor legislative, România a pierdut startul în procesul de digitalizare a industriei petroliere şi va suporta costuri mai mari pentru a recupera decalajul. ”Astfel, potrivit unui studiu Deloitte din 2019, România este singura ţară care menține cerințe de teritorialitate pentru datele specifice industriei Upstream. Aceasta contravine tendinței europene de eliminare a restricțiilor și barierelor cu privire la transferul, utilizarea, stocarea, procesarea și accesul la datele fără caracter personal. În contextul actual, apreciem atenția autorităților asupra creșterii nivelului digitalizării naționale, şi totodată măsurile care permit lucrul la distanță, determinate de către pandemia COVID-19. Din păcate însă, pentru companii cu mii de angajați, cum sunt cele din industria petrolieră, astfel de măsuri necesită tehnologii avansate de colaborare și comunicare, acestea fiind din nou inaccesibile industriei petroliere pentru că sunt în mare parte tehnologii de tipul ”Cloud””, mai declară Neel.
