Băncile greceşti urmează să fie recapitalizate vineri sau luni cu 18 miliarde de euro, fonduri ce-au fost amânate de săptămâni de zile din cauza incertitudinii politice provocate de alegerile neconcludente. Grecii sunt chemaţi din nou la urne pe 17 iunie, accentuându-se şi mai mult temerile în legătură cu viitorul lor în zona euro.
Amploarea scoaterii banilor din băncile greceşti – circa 25% din depozite au fost retrase în ultimii doi ani – şi temerile că s-ar putea ca şi alte ţări să se confrunte cu retrageri masive au dus la speculaţii cum că sunt necesare garanţii la nivelul zonei euro pentru a menţine încrederea în sistemul bancar.
Purtătorul de cuvânt al Poliţiei naţionale a Greciei, Thanassis Kokkalakis, a declarat pentru Reuters: ”Multe persoane şi-au retras banii din bănci de teama unui crash financiar şi acum fie că-i poartă cu ei, fie că-i ţin ţin ascunşi acasă”.
”Facem apel la oameni să aibă încredere în sistemul bancar, să-şi lase banii acolo /în bănci/, sau cel puţin într-un loc sigur, nu ascunşi acasă, unde trebuie într-un fel să-şi ia măsuri elementare de siguranţă”, a afirmat Kokkalakis.
Potrivit cotidianului britanic, se aşteaptă ca injectarea de noi fonduri în băncile greceşti să-i permită Băncii Centrale Europene /BCE/ să înceapă să trateze cu instituţiile cărora încetase să le acorde finanţare directă deoarece n-avea suficient capital.
În celelalte ţări membre ale zonei euro sunt menţinute depozitele bancare, cu excepţia Spaniei şi a Italiei, unde s-a înregistrat o uşoară scădere, de 3% şi, respectiv, 2%.
Guvernul spaniol a început să-şi susţină băncile, injectând 9 miliarde de euro în Bankia, cea de-a patra mare bancă a ţării, şi să aducă evaluatori independenţi, inclusiv firma americană de consultanţă Oliver Wyman, pentru creditele neperformante din sectorul imobiliar. Spania avea deja un fond de restructurare pentru băncile sale, cunoscut sub numele de FROB, care va oferi resurse pentru recapitalizarea Bankia.
Depozitele bancare în Uniunea Europeană, inclusiv în Marea Britanie, sunt garantate cu până la 100.000 de euro de către sistemele naţionale bancare, ce ar trebui să împiedice retragerea oricăror depozite bancare. Se sugerează ideea că această sarcină ar trebui împărţită pe cuprinsul zonei euro. Potrivit declaraţiilor directorului executiv al grupului de management pentru investiţii globale Henderson, Simon Ward, o astfel de idee s-ar putea confrunta cu dificultăţi politice.
”Germania ar sfârşi prin a-şi asuma riscul şi cred că nu este acceptabil din punct de vedere politic”, a afirmat Ward.
Potrivit declaraţiilor lui Ward, BCE ar putea face mai mult petru restabilirea încrederii în economia stagnantă a ţărilor din zona euro printr-o relaxare cantitativă /quantitative easing, QE/. ”Trebuie să ne orientăm spre un QE total care să stabilizeze economia, să crească încrederea şi să încetinească retragerea de depozite bancare. Dar s-ar putea să n-avem timp pentru aceasta”, a conchis Ward.
