El a amintit, totodată, că estimarea Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) pentru acest an este de scădere a produsului intern brut (PIB) cu 7,7% şi că prognoza FMI de 8-8,5% pentru 2009 lua în calcul o contracţie economică de 10% în trimestrul al doilea al anului, ce în final s-a dovedit a fi de doar 8,7%.
Pentru trimestrul III al acestui an, CNP are în vedere scăderea PIB cu 8,5%, comparativ cu intervalul similar al anului precedent, urmată de comprimarea cu 7% a economiei în ultimele trei luni ale acestui an. În 2010, ultimul raport al Prognozei are în vedere creşterea economiei cu 0,5%.
Totodată, Popa a făcut o analogie între ajustarea deficitului de cont curent, de la mai mult de 12% din PIB în 2008 la mai mult de 4% din PIB în 2009, respectiv cu circa 8 puncte procentuale, şi comprimarea economiei.
“Dacă ne uităm la aceste cifre echivalente, nu este greu de văzut ajustarea făcută de sectorul privat”, a subliniat Popa. Pentru 2009, estimarea CNP pentru deficitul de cont curent este de 4,6% din PIB, în scădere de la nivelul de 12,3% din PIB anul trecut.
Reducerea deficitului bugetar necesită reforme pe ocuparea şi eficienţa sistemului public
Reducerea deficitului bugetar sub 6% din PIB în 2010 şi sub 3% din PIB în 2011 în România nu poate fi realizată doar prin redresarea economiei, fiind necesare “măsuri care să vizeze dimensiunea ocupării în sistemul public şi eficienţa serviciilor”, a mai spus Popa.
“România trebuie să reducă deficitul bugetar sub 6% din PIB anul viitor şi sub 3% din PIB în 2011, după metoda de calcul cash (standarde de contabilitate româneşti, n.r.). Este o mişcare extrem de ambiţioasă, pe care România trebuie să o respecte”, a spus Popa, referindu-se la condiţiile pentru adoptarea euro, în cadrul unui seminar pe teme financiare.
El a subliniat, totodată, că redresarea economiei în anii următori nu va fi suficientă pentru a duce la ajustarea deficitului bugetar, fiind nevoie şi de măsuri care să vizeze “dimensiunea ocupării în sistemul public şi eficienţa seviciilor oferite de acesta”.
“O schimbare a fazei ciclului economic nu este suficientă pentru corecţia fiscală. Este nevoie şi de măsuri care să vizeze dimensiunea ocupării în sistemul public şi eficienţa seviciilor oferite de acesta”, a spus viceguvernatorul BNR, subliniind totodată că ratele creşterii economice în 2010 şi 2011 vor rămâne reduse.
Popa a precizat că revenirea pe plus a economiei va avea totuşi un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare.
“O parte din corecţia fiscală poate fi determinată de îmbunătăţirea colectării veniturilor. Am văzut că scăderea veniturilor bugetare a fost neliniară cu scăderea economică. Pe partea TVA, am observat scăderea valorii medii a tranzacţiilor. Profiturile şi veniturile au scăzut în contextul contracţiei PIB”, a explicat reprezentantul BNR.
Ţinta pentru deficitul bugetar stabilită în acest an de autorităţile române şi FMI este de 7,3% din PIB. Pentru anul viitor, guvernul are în vedere un deficit de 5,9% din PIB.
Şomajul şi profiturile vor reacţiona cu întârziere de 6-12 luni la inversarea scăderii PIB
Tendinţele de creştere a şomajului şi de scădere a profiturilor corporaţiilor, reflectate în deteriorarea profitabilităţii bancare, se vor menţine încă “6-12 luni” de la inversarea tendinţei de scădere a economiei româneşti, a declarat Popa.
“Sunt ultimul să spună că problemele au trecut. Ne vom confrunta cu creşterea şomajului şi scăderea profitului corporaţiilor, reflectate în diminuarea profitabilităţii bancare, încă 6 luni-1 an după ce inversarea tendinţei de scădere a economiei este confirmată şi în plină desfăşurare”, a spus Popa.
Pe de altă parte, el a afirmat că băncile trebuie să încurajeze reluarea creditării într-o manieră sustenabilă şi să contribuie la refacerea încrederii.
Viceguvernatorul BNR a subliniat că, în ciuda scăderii dobânzii cheie de la 10,25% la 8% în acest an, marjele practicate de bănci au urcat, ceea ce “nu bucură deloc banca centrală”.
“Marjele practicate de bănci (ca diferenţă între dobânzile la credite şi cele la depozite, n.r.) au început să crească, în ciuda scăderii dobânzii de politică monetară de către BNR, ceea ce nu ne bucură deloc. Este vorba, pe de-o parte, de problema profitabilităţii. În acelaşi timp, băncile vor să continue bătălia pentru resurse, deoarece sumele de la băncile-mamă nu mai sunt atât de uşor disponibile”, a explicat Popa, în cadrul unui seminar de teme financiare.
