Simularea se bazează pe metodologia unui model predictiv de evoluție a epidemiei COVID-19, descris într-un articol științific în revista The Lancet, pornind de la un set de date colectate în China.

O serie de variabile pot influența dinamica prezentată în graficul de mai jos (persistența și extinderea măsurilor de distanțare socială, respectarea acestora la nivelul populației, deplasarea unui număr mare de persoane din țări cu prevalență mare – Italia, Germania, Marea Britanie, Franța – către România, înainte de Paște, capacitatea de reacție a sistemului de sănătate, capacitatea de reacție a administrațiilor locale etc). Vom reveni cu actualizări atunci când date relevante confirmă sau modifică, într-un sens sau altul, predicția realizată.

Scopul prezentării acestei simulări este de a atrage atenția asupra importanței respectării stricte a măsurilor de distanțare socială decise de autorități, încă de acum, pentru a ne încadra în scenariul cel mai bun pentru a face față pandemiei.

În esență, sunt 3 posibile scenarii, de magnitudine diferită, care pot apărea în România, în perioada următoare:

Scenariul ideal: măsurile de distanțare socială stricte sunt respectate de populație, ceea ce limitează răspândirea infecției, iar presiunea pe sistemul sanitar este redusă. Vârful este estimat în perioda 1-20 mai 2020.

Scenariul mediu: măsurile de distanțare socială stricte produc efecte în limitarea transmiterii bolii, dar din diverse motive (diferite de la o țară și societate la alta și de la o perioadă la alta) transmiterea virusului este totuși intensă, dar nu depășește capacitatea sistemului de sănătate de a face față. Vârful ar putea fi în perioada 1-20 iulie 2020.

Scenariul de risc maxim: măsurile de distanțare socială nu dau rezultate și se constată o transmitere accelerată a virusului, cu apariția de cazuri grave, care depășesc capacitatea de reacție a sistemului de sănătate. Potențialul vârf ar putea fi în perioada 1-20 iunie 2020.

mai multe, pe raportuldegarda.ro