Olanda şi Finlanda s-au opus la Consiliul Justiţie-Afaceri Interne desfăşurat luna trecută unei soluţii de compromis, care viza o aderare parţială a României şi Bulgariei la Schengen, invocând o problemă de încredere pe care o pun cele două ţări din cauza suspiciunilor de corupţie.
Pe de altă parte, Teodor Baconschi a mai spus, marţi, la RFI, că Finlanda a dat, prin canale diplomatice, semnale că îşi doreşte o ieşire din acest impas şi că a fost sensibilă la argumentele României.
Şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle, declara săptămâna trecută că se lucrează la o soluţie de compromis pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen, dorindu-se rezultate în acest sens până la Consiliul european din iarnă. Întrebat la ce soluţie se referea omologul său de la Berlin, ministrul de externe Teodor Baconschi a arătat că aceasta ţine în primul rând de dialogul nostru bilateral cu Olanda.
“Cred că soluţia va fi legată atât de – poate – anticiparea unor rapoarte pozitive pe reforma justiţiei din România, cât şi de dialogul bilateral, direct, pe care îl întreţinem în fiecare zi, precum şi de posibilitatea de a creşte încrederea partenerilor noştri olandezi prin cooperare directă în frontieră. S-ar putea imagina şi prezenţa unor experţi din Olanda, din acest punct de vedere”, a spus ministrul Teodor Baconschi.
Întrebat dacă este vorba despre experţi olandezi la frontierele româneşti, Baconschi a afirmat că “s-a evocat şi această posibilitate” şi a informat că primul-ministru al Olandei, Mark Rutte, va vizita în noiembrie România. “Vom avea şi ocazia de a explica, de a aduce toate argumentele şi de a găsi împreună, în spirit european, o soluţie de compromis”, a subliniat şeful diplomaţiei.
“Cred că mainstreamul democratic olandez este deschis pentru o formulă de compromis, dar, după cum ştiţi, la Haga e un guvern minoritar, care e susţinut de o majoritate extrem de fragilă în Parlament”, a menţionat ministrul de externe Teodor Baconschi.
El a mai spus că la 7 octombrie – la puţin timp după vizita sa în Germania – premierul olandez s-a întâlnit cu Angela Merkel, cancelarul german. “Înţeleg că subiectul (Schengen – n..r) a fost abordat”, a adăugat Baconschi.
De altfel, şi ministrul german de externe, Guido Westerwelle, declara în conferinţa de presă comună cu omologul român că a fost recent într-o vizită în Olanda şi că a discutat şi despre subiectul extinderii Schengen cu interlocutorii săi de la Haga.
La observaţia că în acordul de sprijinire parlamentară a guvernului olandez este menţionată explicit condiţia de a exista două rapoarte pozitive pe MCV pentru a accepta aderarea României la Schengen, Teodor Baconschi a arătat că mai există un consiliu Justiţie Afaceri Interne în decembrie, va exista şi un raport interimar pe justiţie în februarie, “deci am putea avea nişte termene rezonabile în care să fie ridicat nivelul de încredere al Olandei faţă de România”, a conchis şeful diplomaţiei.
Întrebat dacă nu se simte “trădat” de Olanda, după ce la consiliul european de vară îşi dăduse acordul pentru o soluţie de compromis în toamnă, Teodor Baconschi a subliniat că este o perioadă dificilă în Europa şi a remintit, în context, că şi ministrul finlandez pentru afaceri europene declara, în urmă cu un an, că susţine foarte ferm aderarea României la Schengen. “Cum se vede, dată fiind evoluţia situaţiei interne, aceste angajamente nu valorează mare lucru în Europa momentului, dar asta nu înseamnă că avem vreo altă posibilitate în afara dialogului direct, a spiritului constructiv, nu trebuie să acuzăm neapărat pe cineva, ci să vedem că e o problemă de încredere, pe care o putem rezolva prin transparenţă şi doar prin soluţii cât mai inteligente”, a completat ministrul Teodor Baconschi.
“Cred că trebuie să menţinem tonusul acestei campanii, fără accente isterice, exagerări sau incriminări, ci mai degrabă pledându-ne cauza cu toată deminitatea şi argumentele”, este de părere ministrul de externe.
Solicitat să avanseze o dată pentru aderarea României la Schengen, Teodor Baconschi a opinat că, după experienţa din primăvară, nu ar fi bine să mai facem “profeţii calendaristice”. “Lucrăm, e un proces în curs, sperăm că se va debloca”, a punctat ministrul de externe.
