Psiholog, despre blocajul vaccinării: „Analfabetismul funcţional şi ştiinţific îşi arată roadele“

Rectorul Universităţii clujene Babeş-Bolyai, psihologul Daniel David, analizează modul în care s-a derulat campania de vaccinare din prima etapă şi până astăzi, când în faţa blocajului evident Guvernul vine cu soluţia „tombolelor a la circ” şi refuză o abordare ştiinţifică.

Despre prima etapă a vaccinării, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Daniel David, susţine că „a început haotic şi în logica psihoculturală românească a „concentrării puterii”, şi anume „oamenii să vină la vaccin”!” Iniţial, a fost mare îmbulzeală pe platforma de vaccinare, fapt care a dat iluzii pozitive autorităţilor, care se aşteptau la un succes fenomenal al vaccinării în România. „Cine cunoştea însă psihologia românilor, şi mai ales caracterul bipolar al multor atribute psihoculturale, a rămas îngrijorat”, susţine psihologul. Astfel, românii s-au împărţit bipolar în funcţie de atitudinea faţă de vaccin: o parte a acceptat vaccinarea analizând critic avantajele şi dezavantajele potenţiale, iar cealaltă parte refuză să se vaccineze, chiar dacă există dovezi ştiinţifice solide în favoarea efectului benefic al vaccinurilor.

Politicienii nu au fost convinşi să tragă în aceeaşi direcţie

„În a doua etapă, cam în prima parte a anului 2021, strategia a fost completată corect cu elementul central de „accesibilitate”, în logica „vaccinul vine la oameni”, explică psihologul. Efectul? A mai crescut un pic procentul de vaccinaţi. „Dar, aşa cum am spus atunci autorităţilor, uneori şi public, accesibilitatea ar fi trebuit însă dublată de un efort naţional comun şi de mecanisme diferite de influenţă”, susţine David. Din păcate, nu putem vorbi despre un efort naţional comun, deoarece „nici măcar vaccinarea şi pandemia nu au fost suficient de puternice să-i facă pe politicienii noştri să tragă în aceeaşi direcţie, de dragul ţării/românilor; dimpotrivă, fiecare dorea să câştige singur şi/sau se bucura de eşecul celuilalt, nepăsându-i că acela este şi eşecul tuturor”, detaliază psihologul pe blogul său.

David a explicat pentru „Adevărul” că ar fi fost nevoie de o acţiune comună a Puterii şi Opoziţiei, spre exemplu, prin mobilizarea primarilor. Întrebat de unde ar fi trebuit să vină iniţiativa pentru această acţiune comună, rectorul UBB susţine că, de obicei, iniţiativa ar trebui să aparţină celor aflaţi la putere, dar şi Opoziţia se poate oferi, dacă nu este invitată, şi să facă o ofertă greu de refuzat public de către Putere.

Relaxările, luate pe considerente „mai politice” 

Mecanismele diferite de influenţă – cum ar fi, spre exemplu, transmiterea mesajului pro-vaccinare prin intermediul unor persoane cu influenţă în diferitele grupuri ţintă (tinerilor mesajul le-a fost transmis de artişti, cântăreţi etc) – au fost implementate destul de bine în etapa a doua, crede David. Însă, ca urmare a lipsei unui efort naţional comun, au ajuns tot doar în anumite zone, completează el.

În acest context, o altă greşeală importantă a autorităţilor a fost lipsa unui echilibru psihologic al recompenselor şi restricţiilor relevante. „Mai simplu spus, dacă vrei să produci modificări comportamentale, atunci trebuie să întăreşti (ex. prin „recompense”) comportamentul pe care doreşti să-l accelerezi – aici vaccinarea – şi să decelerezi (ex. prin „restricţii”) comportamentul alternativ. Dacă recompensele şi restricţiile se dau haotic, nesistematic, fără să se respecte logica menţionată, nu poţi produce schimbare comportamentală eficientă”, a explicat David.  Un exemplu în acest sens este strategia Guvernului, conform căreia în luna mai, când la centrele de vaccinare erau încă cozi, s-au anunţat primele măsuri de relaxare, proces care a continuat până la eliminarea aproape totală a restricţiilor. Unul dintre efecte a fost faptul că astăzi, numărul celor care se vaccinează a ajuns extrem de mic, crede David: „Este un exemplu de administrarea a recompenselor pe baza unei experienţe de simţ comun şi a unor calcule mai politice, nu pe baza unor principii psihologice de modificări cognitiv-comportamentale eficiente”.

Se puteau folosi tehnologii psihologice avansate

Psihologul mai susţine că recompensele şi pedepsele puteau fi concepute mai bine după o serie de principii psihologice, astfel încât să nu genereze respingerea din partea oamenilor, care simt că le este luată libertatea de decizie. David susţine că se puteau folosi tehnologii psihologice importante, derivate din ştiinţa avansată, dincolo de ce ştim fiecare din simţul comun despre rolul recompenselor şi pedepselor asupra comportamentului uman. Asta presupune mai mult decât ideea guvernanţilor de a stimula vaccinarea cu premii şi tombole. Un exemplu în acest sens ţine de modul cum este concepută o recompensă: efectul este mai redus dacă omul consideră că primeşte o recompensă ca să facă un anumit comportament, faţă de situaţia în care consideră că primeşte o recompensă pentru că el a decis să facă un anumit comportament, explică psihologul.

David susţine că o ocazie pentru a testa sistemul de recompense-pedepse ar fi fost festivalurile, care au început din vară la Cluj şi în toată ţara, în cadrul cărora se putea stabili obligativitatea vaccinării pentru cei care vor să intre la festival. Accesul se face acum, pe lângă dovada vaccinării, cu teste sau dovada trecerii prin boală.

Abordarea ştiinţifică a campaniei de vaccinare

David susţine că, în paralel cu campania de vaccinare, trebuia să fie culese informaţii despre profilul psihocultural al celor care reacţionează la campanie şi al celor care nu reacţionează, adaptând din mers campania de vaccinare pe baza acestor date. Din păcate „datele nu s-au cules, nu s-au cules adecvat sau nu au fost analizate, lucru nesurprinzător într-o ţară în care prea mulţi – experţi într-un domeniu sau neexperţi în ceva anume – se pricep la toate, iar „şeful”, nu datele, stabileşte situaţia de fapt”, conchide David.

Analfabetismul funcţional şi ştiinţific îşi arată roadele

„Acum am atins un nou blocaj! Analfabetismul funcţional şi ştiinţific antrenat ani de zile în ţară şi promovarea în spaţiul public/media a ”influencerilor” de tip vrăjitor/astrolog etc. îşi arată roadele. Avem mulţi oameni cu o minte care nu înţelege ştiinţa, care nu sunt ghidaţi acţional de cunoştinţe chiar când le au, ci de convingeri formulate adesea simplu de „influenceri” din zona pseudoştiinţei/pseudocunoaşterii. Iar asta nu se schimbă peste noapte. Poate o „Românie (bine) educată” să facă ceva peste ani”, susţine Daniel David referindu-se la proiectul prezidenţial.

David vine şi cu o soluţie pentru ca etapa a treia de vaccinare să aibă succes: „Ne trebuie o abordare şi mai personalizată”  Dar pentru a putea face acest lucru trebuie să fie derulate studii privind profilul psihologic al celor care s-au vaccinat şi al celor care încă se opun/sunt nehotărâţi, percepţia riscului de boală, percepţia vaccinului, motivaţia celor care s-au vaccinat şi a celor care nu s-au vaccinat (inclusiv blocajele), despre „influencerii” de referinţă pentru anumite grupuri etc.  Aceste analize se pot face rapid la nivel naţional, dar ar trebui dublate la nivel de regiune şi chiar de judeţ, undele date fiind disponibile în studiile realizate sub coordonarea lui Daniel David.  „Altfel spus, ar trebui să ştim mai personalizat pe diverse zone informaţii despre cei trei factori cheie în succesul vaccinării (1) accesul la vaccinare; (2) contextul psihosocial al vaccinării (atitudini/credinţe/influenţe etc.); şi (3) structura motivaţiei faţă de vaccinare. Apoi, pe baza acestor studii, se pot gândi în paralel campanii naţionale şi regionale/locale eficiente, în final oamenii putând alege liber, dar bine informaţi”, conchide psihologul.

Nu sunt bani de studii, dar sunt de „tombole a la circ” 

Cu cât va fi mai personalizată campania de vaccinare cu atât va fi mai bine, spune David: „Aş face echipe de lucru cu experţi – psihologi-sociologi-medici-comunicatori – la nivelul fiecărui judeţ şi în funcţie de datele culese aş personaliza campania de vaccinare pe diverse zone şi în cadrul lui. Dar experţii şi soluţiile ar trebui asumate de organizaţiile lor profesionale, nu doar de experţi individuali”. Răspunsul din partea autorităţilor pentru propunerile lui David: „Nu sunt bani acum, nici pentru analiza datelor existente, nici pentru a se culege noi date. Bun, atunci văd că ne rămân bani pentru vouchere şi „tombolele a la circ”! Este un mecanism gălăgios, poate accentua pe alocuri efectele etapei a doua, dar nu mă aşteptam ca acesta să fie mecanismul principal pe care să mizeze acum autorităţile”. Psihologul a precizat că nu a făcut o estimare a costurilor acestor studii, dar acestea „nu sunt prohibitive pentru un stat interesat de succesul campaniei de vaccinare”.

 

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed