Pe de o parte, Moscova încearcă să atragă Chişinăul mai mult în sfera sa de influenţă, în timp ce Statele Unite şi Uniunea Europeană exercită presiuni pentru ca fosta republică sovietică să se îndrepte în direcţia opusă. Poziţia ţării este complicată şi de diviziunile interne profunde, dintre Guvernul central şi Transnistria.
Populaţia este divizată între între cei care vorbesc româneşte şi minoritatea rusofonă. “Republica Moldova vrea să fie doar puţin însărcinată”, explică Mihail Furmuzal, guvernatorul provinciei autonome Găgăuzia. “Vrea puţină integrarea europeană, puţin CSI, puţină democraţia şi puţină respectare a drepturilor omului, iar această incertitudine împiedică progresul ţării”.
Potrivit FT, alegerile probabil că nu vor rezolva aceste contradicţii, dar ar putea permite rezolvarea unei alte probleme cruciale – cine va deveni preşedinte.
Dacă opoziţia va câştia chiar şi câteva mandatel în plus, ar putea obliga comuniştii să negocieze funcţia de preşedinte, explică Natalia Leşcenko, analist la un grup de cercetare politică şi economic, IHS Insight. “Ţinând cont că preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament, votul este foarte semnificativ pentru calea urmată de ţară în viitorul apropiat”, a adăugat ea.
Potrivit BBC, moldovenii votează pe fondul unor incertitudini profunde. Nu este clar dacă partidele de opoziţie pot obţine suficientă susţinere pentru a ajunge la putere, iar unele sondaje sugerează că ar trebui să intre într-o coaliţie cu comuniştii pentru a face acest lucru.
“Principalul obstacol pentru stabilitatea politică este că cele două părţi ar putea fi nevoite să intre într-o coaliţie. Dar relaţia dintre comunişti şi restul este atât de înveninată de ceea ce s-a întâmplat în aprilie, încât este greu de imaginat cum s-ar întâmpla acest lucru”, a spus Igor Botan, de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă de la Chişinău.
Nu se ştie nici dacă opoziţia ar accepta rezultatele alegerilor, dacă ar fi nevoiţi să predea puterea Partidului Comunist, aşa cum s-a întâmplat în 5 aprilie.
