“Colectarea codului numeric personal în procesul de recenzare este stipulată prin Legea 170/2011 privind aprobarea OUG nr. 34/2011 pentru modificarea şi completarea OG 36/2007 privind efectuarea Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din România în anul 2011. (…) La recensământ sunt prelucrate codul numeric personal, precum şi etnia, religia şi limba maternă, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică, transmis marţi, 25 octombrie.
Astfel, potrivit INS, persoanele sunt obligate să furnizeze, pe propria răspundere, celor care efectuează înregistrarea în formularele de recensământ datele şi informaţiile prevăzute în programul de recensământ.
Vergil Voineagu a precizat că purtătorul de cuvânt al instituţiei care a anunţat sâmbătă că nu este obligatorie declararea CNP, a fost destituit. Românii care nu declară CNP-ul riscă o amendă între 1500 lei şi 4500 de lei.
De asemenea, persoanele înregistrate trebuie să prezente actul de identitate, certificatul de naştere în cazul minorilor, iar pentru persoanele de altă cetăţenie ori fără cetăţenie documente de trecere a frontierei sau documente eliberate de autorităţile române care atestă dreptul de şedere pe teritoriul României.
“Subiectele cuprinse în formularele de recensământ sunt obligatorii, mai puţin cele opţionale, respectiv: etnia, apartenenţa religioasă, limba maternă, precum şi cele legate de dizabilităţi. (…) Prin urmare, informaţiile referitoare la ‘ocupaţie’, ‘locul de muncă’ sunt obligatorii de furnizat şi înregistrat pentru toţi subiecţii recensământului”, se mai spune în comunicat.
Reprezentanţii INS precizează că numele şi prenumele persoanelor nu sunt înregistrare în baza de date, recenzorii având obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor.
Recenzorii care nu respectă această obliga?ie riscă amenzi între 2.000 şi 5.000 lei, cu posibilitatea agravantă în cazul în care nerespectarea confidenţialităţii are aspecte penale.
Informaţiile sunt utilizate în cadrul sistemului informatic statistic naţional, iar programul din serverul INS nu există niciun fel de corespondenţă CNP – nume şi prenume.
Formularele cu datele individuale vor fi distruse fizic, conform normelor şi procedurilor legale, la un an după încheierea prelucrării datelor.
“Declaraţiile populaţiei înregistrate la recensământ nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele statistice şi nici pentru stabilirea unor drepturi sau obligaţii. Aşadar, informaţiile furnizate de populaţie vor fi utilizate exclusiv în scop statistic, ele nu vor fi comunicate altor instituţii şi nu vor putea fi folosite, în nicio situaţie, de alte instituţii (în scopuri de impozitare/taxare fiscală, de îngrădire sau limitare a unor drepturi, de pierdere a cetăţeniei etc.)”, se mai spune în comunicat.
După prelucrarea datelor, informa?iile colectate în cadrul recensământului vor fi utilizate pentru statisticile privind structura populaţiei pe ocupaţii şi grupe de ocupaţii, precum şi pe activităţi economice pentru diferite grupe de vârstă, sexe, medii de rezidenţă etc.
INS a făcut marţi aceste precizări motivând că “în ciuda clarificărilor şi precizărilor privind Baza legală şi motivarea colectării în cadrul capitolului de identificare a codului numeric personal, în mass-media au continuat să apară interpretări distorsionate privind acest subiect”. Institutul Naţional de Statistică reiterează faptul că singura abordare corectă este cea prezentată în declaraţiile sale de presă din 21 şi 24 octombrie 2011.
Persoanele care participă la recensământ pot fi înregistrate şi fără să prezinte Codul Numeric Personal (CNP), fără să fie sancţionate în vreun fel, deşi legea prevede ca acesta trebuie declarat, a spus sâmbătă, 22 octombrie, purtătorul de cuvânt al Institutului Naţional de Statistică (INS), Vladimir Alexandrescu.
“Persoana este înregistrată dacă oferă celelalte informaţii. Potrivit legii şi regulilor internaţionale CNP-ul ar trebui dat, dar dacă o persoană nu doreşte în mod special să îl dea nu i se întâmplă absolut nimic”, a menţionat Alexandrescu.
Alexandrescu a spus că pentru un astfel de caz nu se dă nicio sancţiune. “Amenda se dă numai pentru cazurile de refuz evident de participare la recensământ, refuz de a completa chestionarul în totalitate, nu pentru o întrebare sau alta”, a mai spus reprezentantul INS, care a menţionat că până la acel moment nu se aplicase nicio amendă.
Potrivit unui comunicat transmis vineri de INS, colectarea codului numeric personal în procesul de recenzare este stipulată prin Legea 170/2011 privind aprobarea OUG nr 34/2011 pentru modificarea şi completarea OG 36/2007 privind efectuarea Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din România în anul 2011.
Peste 1,37 milioane de locuinţe, reprezentând 15,89% din numărul total al locuinţelor estimate a fi recenzate şi un număr de 3,39 milioane de persoane au fost înregistrate în perioada 20-21 octombrie a Recensământului, din informaţiile operative obţinute din raportările prin SMS şi centralizate INS.
