În ultimii 4 ani, România a fost un elev ceva mai bun în relaţia cu Fondului Monetar Internaţional, dar au rămas destule teme nefăcute. Poşta Română şi CFR Călători ar fi trebuit deja privatizate, iar alte companii, precum Nuclearelectrica, Romgaz sau Tarom trebuiau să fie listate la bursă cu un pachet minoritar de acţiuni. Mai mult, aceste companii trebuiau să aibă un management profesionist. Tarom este deocamdată singura la care s-a instalat un consiliu privat. De la noul manager se aşteaptă zilele acestea prezentarea unui plan de redresare a Tarom, pentru că termenul limită a expirat deja.
Analiza FMI arată că aproape 50 de miliarde de lei intră în economia locală de la companiile de stat, adică 9 procente din produsul intern brut. Un alt minus îl constituie reforma sistemului sanitar care nu s-a realizat, iar spitalele riscă să rămână fără bani pe termen mai lung. Totodată, anul acesta va fi ultimul în care România poate să înceapă proiecte cu fonduri europene alocate în perioada 2007-2013. Altfel, riscăm să pierdem finanţări gratuite de miliarde de euro.
Ovidiu Nicolescu, preşedinte CNIPMMR, apreciază că statul ar fi recuperat în 3 luni cu 10% mai mult decât sumele pe care le-ar fi dat beneficiarilor din încasările de taxe. Mai există şi alte promisiuni neîndeplinite care nu figurează neapărat pe lista FMI, dar care ne pun într-o lumină proastă. Este vorba despre serviciile E-Guvernare sau accelerarea construcţiei de autostrăzi. S-au promis 1.000 de kilometri noi de autostradă în ultimii patru ani, dar s-au realizat mai puţin de o treime.
