ZF: Bancherii se bat pe noua reţetă de „credit cu dobândă zero“: ratele pe card. Modelul de rate fără dobândă a fost preluat de la băncile mici şi de băncile de top, precum BCR, BRD sau Raiffeisen. Reţeta turcească de rate fără dobândă pentru cumpărăturile plătite cu cardul de credit a devenit în ochii bancherilor “cheia” pentru dezgheţarea creditării, astfel că cinci bănci de top au introdus anul trecut această facilitate.
Gândul: Cum ar putea românii din marile oraşe să-şi plătească gratis taxele locale pe internet. Primăriile “mari”, cu încasări consistente de taxe şi impozite, vor obţine de la bănci comisioane mici în urma negocierilor, pe care le vor putea achita singure, fără niciun cost suplimentar pentru contribuabili. Pentru că decizia privind plata comisionului aparţine fiecărei instituţii în parte, este posibil ca locuitorii anumitor oraşe să achite comisioane maxime, de 2% din valoarea tranzacţiei dar nu mai mult de 30 de lei, în timp ce locuitorii din alte oraşe ar putea scăpa de orice fel de comision, în funcţie de disponibilitatea fiecărei autorităţi locale de a suporta aceste costuri.
România liberă: Cum scapă de impozite salariile mari. Din acest an, CAS-ul angajaţilor nu poate depăşi 1.061 lei, iar al angajatorilor este limitat parţial. Agajaţii cu salarii foarte mari ar putea fi tentaţi să se întoarcă la formula de plată pe contract de muncă, după plafonarea bazei de calcul a CAS la 5 salarii medii pe economie. Însă variantele PFA sau Microîntreprindere rămân în continuare mai avantajoase. O persoană va plăti de acum încolo, cu titlul de CAS, cel mult 1.061 de lei, adică 10,5% din cele 5 salarii medii de 2.022 de lei, indiferent de salariul său.
EVZ: Grecii nu mai au bani de economisit. Depozitele constituite de persoanele fizice şi juridice la băncile din Grecia s-au diminuat cu peste 12% anul trecut, potrivit datelor publicate de banca centrală elenă, citate de Reuters. Astfel, la 31 decembrie 2010, depozitele administrate de bancherii greci se cifrau la 208,9 miliarde de euro.
Adevărul: Cea mai mare fraudă cu certificate de emisii poluante pare a fi opera hackerilor români. România nu şi-a protejat registrul de permise de poluare şi riscă să-şi piardă credibilitatea la acest capitol. Cea mai mare fraudă cu certificate de emisii poluante ar fi fost „operată“ de hackeri din România. România trebuie să îşi securizeze registrul de permise de poluare prin care companiile private primesc finanţările europene pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, altfel riscă să piardă definitiv încrederea pe piaţă, au declarat, pentru „Adevărul Europa”, experţi europeni, după scandalul fraudării unor certificate pentru emisii CO2 care ar fi fost operate de hackeri români.
Capital: Cât ne costă statul la cozi. Firmele, liber-profesioniștii și contribuabilii persoane fizice din România pierd, anual, zeci sau chiar sute de milioane de ore pregătind dosare, completând formulare și așteptând la rând în fața ghișeelor.
