UPDATE, ora 8.02
Prețul Bitcoin a scăzut pe fondul situației din Kazahstan, unde se află 18% din toate capacitățile mondiale de minare a criptomonedei.
Minarea cripromonedelor a ajuns la mare căutare în Kazahstan, după restricțiile Chinei asupra industriei, inițiate anul trecut. Aproape 90 de mii de computere pentru minerit de criptomonede s-au mutat în această țară din China, în ultima perioadă.
UPDATE, ora 7.10
Toate băncile din Kazahstan și-au suspendat activitățile după întreruperea internetului în această țară, a anunțat secretarul de presă al Băncii Naționale, Olzhas Ramazanov, la postul de televiziune Khabar 24, citat TASS .
Potrivit acestuia, măsura vizează protejarea sănătății și vieții angajaților și clienților instituțiilor financiare.
Ramazanov a mai adăugat că activitatea a fost suspendată pentru o zi, până la sfârșitul lunii 6 ianuarie.
„Agenția Republicii Kazahstan pentru Reglementarea și Dezvoltarea Pieței Financiare și Banca Națională a Kazahstanului îndeamnă cetățenii și mass-media să aibă încredere doar în sursele oficiale de informare”, a conchis Ramazanov.
UPDATE, ora 7
Guvernul american a îndemnat autorităţile din Kazahstan să dea dovadă de „reţinere” şi doreşte ca manifestaţiile să se desfăşoare acolo „în mod paşnic”, a afirmat miercuri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, în vreme ce ţara din Asia Centrală a decratat stare de urgenţă, notează Agerpres, care citează AFP.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a condamnat actele de vandalism, dar a criticat şi întreruperea internetului de către guvern.
„Solicităm tuturor kazahilor să respecte şi să apere instituţiile constituţionale, drepturile omului şi libertatea presei, inclusiv prin restabilirea accesului la internet”, a declarat Ned Price într-un comunicat.
„Îndemnăm toate părţile implicate să găsească o rezolvare paşnică a stării de urgenţă”, a adăugat el.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a criticat, de asemenea, „afirmaţiile nebuneşti” ale Rusiei cu privire la presupusa responsabilitate a Statelor Unite în revoltele din Kazahstan. „Acest lucru este absolut fals” şi „face parte din strategia rusă de dezinformare”, a insistat ea.
Rusia, pentru care Kazahstanul este extrem de important, a lansat un apel la o „soluţie paşnică” şi „dialog”.
Moscova şi aliaţii săi din cadrul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă vor trimite „forţe de menţinere a păcii” în Kazahstan, a anunţat joi preşedintele acestei alianţe militare, după cum a solicitat guvernul fostei republici sovietice.
ONU urmăreşte situaţia „cu îngrijorare”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al secretarului general, Stéphane Dujarric, în briefingul cotidian de presă.
„Este foarte important ca toate persoanele implicate în evenimentele actuale să dea dovadă de reţinere, să se abţină de la orice violenţă şi să promoveze dialogul”, a adăugat Stéphane Dujarric.
UPDATE, 23.20: Premierul Armeniei, Nikol Nicole Pashinyan, care conduce CSTO, răspunde favorbail solicitării președintelui Kazahstanului și anunță că va trimite forțe de menținere a păcii în această țară.
CSTO este controlată de Rusia.
Deocamdată, Nikol Pashinyan nu a anunțat numărul militarilor ce vor fi trimiși și nici țările de proveniență.
„În legătură cu discursul președintelui Republicii Kazahstan, Kassym-Jomart Tokayev, și având în vedere amenințarea la adresa securității naționale și a suveranității Republicii Kazahstan, numită, inclusiv, prin intervenție externă, Consiliul de Securitate Colectivă al CSTO, în conformitate cu articolul 4 din Tratatul de Securitate Colectivă, a hotărât în mod direct Consiliul Colectiv de Menținere a Păcii. Forțele CSTO vor fi trimise către Republica Kazahstan pentru o perioadă limitată de timp pentru a stabiliza și normaliza mediul în această țară”, este mesajul transmis de Nicole Pashinyan.
UPDATE, ora 21.45 Președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, a cerut sprijin militar din partea Rusiei, prin Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO).
„Având în vedere că aceste bande teroriste sunt în esență internaționale, au urmat un antrenament serios în străinătate, atacul lor asupra Kazahstanului poate și trebuie privit ca un act de agresiune. În acest sens, bazându-mă pe tratatul de securitate colectivă, am făcut astăzi un apel la șefii statelor CSTO să ajute Kazahstanul în depășirea acestei amenințări teroriste”, a spus Tokayev, citat de Interfax.
Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSOT) este o alianță militară interguvernamentală încheiată în 1992 de Rusia, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan. În 1994 s-au alăturat Azerbaidjan, Belarus și Georgia. Cinci ani mai târziu, șașe din cele nouă state – toate în afară de Azerbaidjan, Georgia și Uzbekistan – au acceptat să reînoiască tratatul pentru încă cinci ani, iar în 2002 aceste șașe state au acceptat să creeze Organizația Tratatului de Securitate Colectivă ca o alianță militară. Uzbekistan a reintrat în CSTO în 2006, dar s-a retras în 2012.
UPDATE, ora 20.20 Agenţiile de presă Interfax, TASS şi RIA Novosti au anunţat instituirea stării de urgenţă în întreaga ţara, citând un comunicat difuzat de televiziunea publică din Kazahstan.
Cu doar câteva ore înainte a fost raportat că clădirea filialei postului național de televiziune de stat „Kazahstan” a fost cuprinsă de flăcări în Alma-Ata. Se spune că imobilul a fost distrus de persoane necunoscute.
Angajații postului TV au fost bătuți, au fost deschise seifurile și toate echipamentele au fost luate. La plecare au dat foc clădirii și se precizează că pompierii nu au intervenit pentru a stinge incendiul.
UPDATE, ora 17.20
Aeroportul din Almaty a fost preluat de protestatari
Aeroportul din Almaty a fost confiscat de protestatari, relatează Gazeta.ru, care citează Orda.kz, site ce a preluat declarații ale bloggerului Alisher Yelikbayev.
”Toată ziua, pasagerilor li s-a spus că armata protejează aeroportul, avioanele zboară în regim normal, iar check-in-ul s-au desfășurat fără probleme. Acum, serviciul de securitate aeroportuar ne-a spus: <Ne pare rău, aeroportul a fost preluat. Nu vor exista zboruri astăzi>, a declarat bloggerul Alisher Yelikbayev pentru Orda.kz.
Se încearcă demolarea monumentului fostului președinte
Protestatarii încearcă să demoleze un monument al fostului președinte Nursultan Nazarbayev în orașul kazah Taldykorgan, relatează RIA Novosti.
Taldykorgan este capitala regiunii Alma-Ata, unde a fost instituită starea de urgență. De monument au fost legate funii, iar cu ajutorul lor, protestatarii plănuiesc să dea jos statuia fostului lider.
UPDATE, ora 17
Redactor-șef al postului de radio Echo of Moscow, Aleksey Venediktov, a anunțat că fostul președinte al Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, este gata să părăsească țara, informează Gazeta.ru.
„Nazarbayev este gata să părăsească Kazahstanul pentru tratament”, a scris Venediktov pe canalul Telegram, citând o sursă din cercurile diplomatice.
Nazarbayev a fost demis din funcția de șef al Consiliului de Securitate al țării, pe care trebuia să o dețină pe viață. Consiliul de Securitate al Kazahstanului este condus acum de președintele Kassym-Zhomart Tokayev.
Nursultan Nazarbayev a demisionat din funcția de președinte în martie 2019, după ce a ocupat funcția de șef al statului din 1991. În același timp, politicianul înzestrat cu statutul de lider al națiunii și-a păstrat funcția de președinte al Consiliului de Securitate și a rămas și președintele partidului Nur Otan (Lumina Patriei) și membru al Consiliului Constituțional.
Protestele din Kazahstan au început pe 2 ianuarie în orașul Zhanaozen, regiunea Mangistau, din cauza creșterii prețului unui litru de gaz lichefiat. Două zile mai târziu, au început ciocniri între protestatari și poliție și armată în Almaty și în alte orașe. Ciocniri au avut loc și în Aktobe, Taraz, Aktau și în alte localități.
Prim-ministrul Askar Mamin și guvernul său și-au dat demisia în urma protestelor, iar președintele Kazahstanului a introdus stare de urgență în regiunile Alma-Ata și Mangistau, precum și în Nur-Sultan.
Kazahstan, al treilea stat din lume, după rezervele de uraniu și cel mai mare producător de petrol din Asia Centrală
Kazahstan este a 9-a țară din lume după mărimea suprafeței ocupate, teritoriul său fiind de 2.727.300 km², suprafață mai mare decât întreaga Europă de Vest.
Se învecinează cu Rusia, China, Kîrgîstan, Uzbekistan și Turkmenistan, având de asemenea ieșire la Marea Caspică.
Populația țării la 1 noiembrie 2014 număra 17.377.807 de locuitori, densitatea ei fiind foarte mică (aprox. 6 oameni/km²).
Capitala țării este Nursultan, schimbându-și în 2019 denumirea din Astana, care a înlocuit în 1997 fosta capitală, Almaty.
Primul președinte al țării a fost Nursultan Nazarbaev, iar Kassym-Jomart Tokayev este actualul lider al statului.
Președintele poate exercita dreptul de veto asupra legislației care a fost adoptată de Parlament și este, de asemenea, comandantul suprem al forțelor armate.
Primul-ministrul conduce Cabinetul de Miniștri și servește ca șef de guvern al Kazahstanului. În Cabinet există trei vicepremieri și șaisprezece miniștri.
Kazahstanul este o țară foarte bogată în resurse naturale, dar acestea nu sunt încă exploatate la capacitatea maximă.
Rezervele de uraniu din sol, situează țara pe locul 3 în lume.
De asemenea, prezintă cantități însemnate de petrol, gaze naturale, cărbune, cupru, zinc, mangan, fier, aur, iar țara este cel mai mare producător de petrol din Asia Centrală.
Pe teritoriul Kazahstanului se află și Cosmodromul Baikonur, numit și Tyuratam, cel mai vechi și mai mare cosmodrom din lume. Acesta, la aproximativ 200 kilometri est de Marea Aral, lângă orașul Tyuratam.
UPDATE, ora 13
Un grup de manifestanţi a pătruns miercuri în clădirea principală a administraţiei din Almaty, capitala economică a Kazahstanului, scena unor proteste fără precedent provocate de o majorare a preţului la gaz, informează Agerpres, care citează AFP.
Clădirea, cunoscută ca fostă reședință a președintelui din Kazahstan a fost incendiată de către protestatari, informează Nexta. Situația degenerează, iar protestatarii atacă clădirile guvernamentale din toată țara.
Articolul inițial:
Guvernul din Kazahstan, una dintre cele mai stabile republici ex-sovietice, a demisionat miercuri în urma protestelor masive din toată țara provocate de creșterea prețului la gazele naturale și carburanți, transmite presa internațională. Preşedintele Kasîm Tokaev a acceptat demisia executivului și a anunțat plafonarea prețurilor.
Kazahstan este unul dintre cei mai mari producători globali de petrol și gaze, iar localnicii au protestat față de creșterea abruptă a prețurilor.
Cu o zi în urmă, poliţia a folosit grenade asurzitoare şi gaze lacrimogene pentru a dispersa o manifestaţie împotriva creşterii preţului la gaze care a reunit câteva mii de persoane la Almaty, capitala economică a acestei ţări din Asia Centrală. În urma protestelor au fost arestați 200 de oameni în toată țara.
Pe fondul furiei după o creştere a preţurilor gazului petrolier lichefiat (GPL), mişcarea a început în oraşul în oraşul Zhanaozen, în vestul acestei ţări bogate în resurse naturale, înainte de a se extinde în marele oraş regional Aktau de pe malul Mării Caspice.
Kasîm-Jomart Tokaev, la putere din 2019, a fost ales drept succesor de liderul istoric Nurzultan Nazarbaev, în vârstă de 81 de ani, care a condus Kazahstanul timp de treizeci de ani din 1989 şi îşi păstrează influenţa.
