Drintre obiecţiile aduse „acordului” cele mai grave au fost lipsa definirii conceptelor şi limitarea dreptului constituţional de liber acces la cultură şi cunoaştere. Astfel, utilizatorii de internet sunt numiţi „consumatori“, iar accesul este redus la „acces rezonabil al consumatorilor la cultură şi cunoaştere“.
Printre prevederile acordului se numără simplificarea „modului de acordare a licenţelor în mediul digital, inclusiv prin analizarea organizării unui ghişeu virtual unic“, „digitizarea repertoriului naţional şi promovarea şi integrarea sa în repertoriul internaţional pentru a putea fi utilizat şi de consumatori din alte ţări“, asigurarea „transparenţei metodelor de licenţiere“ şi reglementarea folosirii operelor „orfane“, al cărui autor a murit şi nu există moştenitori sau care nu au autor identificat.
Pentru elaborarea unui nou document care să reglementeze principiile internetului, download-ului şi share-ului, s-a stabilit organizarea a patru grupuri de interese (autorităţi, societatea civilă, mediul de afaceri şi autorii), care să lucreze pe două planuri, practic şi strategic.
ORDA va anunţa ulterior adresa web unde vor avea loc discuţiile pentru elaborarea documentelor menţionate. Discuţiile sunt libere şi publice, astfel încât oricare dintre cei şapte milioane de utilizatori de internet din România va putea interveni.
Printre prevederile care ar trebui să fie incluse în viitorul document au fost precizate „adaptarea legislaţiei”, „justul echilibru între autori şi consumatori”, „recunoaşterea capacităţilor creatoare ale utilizatorilor”, „protecţia operei scrise”, „respectarea dreptului la acces”, şi „mărirea procentului de utilizare a internetului şi culturii online”.
Documentul final nu se va constitui într-o lege, dar va putea fi un punct de plecare.
În prezent în România nu există un acord asupra unui regulament strict al internetului. Acest domeniu este reglementat de trei alte arii legislative, protecţia consumatorului, legea drepturilor de autor şi legile telecomunicaţiilor.
Problemele ridicate de liberul transfer de date pe internet afectează, însă, numeroase alte domenii. De pildă, în noua Lege a Educaţiei Naţionale, aflată acum pe masa Curţii Constituţionale, se menţionează o „abordare educaţională, pedagogică care să conducă la prevenirea pirateriei în mediul digital”.
Internetul, între piraterie şi acces la informaţie
Măsurile împotriva pirateriei pe internet şi, implicit, pentru protejarea drepturilor de autor, reprezintă, de altfel, un subiect de actualitate pe agenda autorităţilor din ţările europene şi din SUA. În Marea Britanie, de pildă, peste şapte milioane de utilizatori de internet ar putea risca sancţiuni pentru piraterie care să meargă de la restricţionarea accesului în mediul online până la amenzi de 50.000 de lire sterline, potrivit unor măsuri plănuit de guvern. Planul a stârnit controverse, inclusiv în rândul autorităţilor. Astfel, Tom Watson, un înalt oficial al guvernului britanic, a criticat însă propunerile de sancţionare a pirateriei online, catalogându-le drept extreme, şi a făcut apel pentru o abordare mult mai ponderată în ceea ce îi priveşte pe cei care doar descarcă materiale aflate sub protecţia copyright-ului. El a mai precizat că mult mai grave sunt acţiunile celor care fac posibilă descărcarea ilegală de pe internet a muzicii şi a filmelor şi că mai degrabă aceştia ar trebui pedepsiţi.
Intervenţia lui Watson a venit la puţine zile după ce Pirate Party, partidul suedez ce urmăreşte legalizarea pirateriei pe inernet, şi-a anunţat deschiderea unei filiale în Marea Britanie. Pirate Party, care are un reprezentant şi în Parlamentul European, a adunat câte 100 de adepţi pe oră în rândul britanicilor, de la înfiinţarea filialei.
În luna mai, parlamentarii francezi au adoptat legea Hadopi, care protejează drepturile de autor de pe internet şi stabileşte amenzi pentru descărcarea ilegală de fişiere şi chiar sistarea accesului la internet pentru cei care recidivează.
Jammie Thomas-Rassett, prima femeie acuzată de descărcare ilegală de fişiere în SUA, a primit o amendă de 1,92 milioane de dolari, la începutul acestui an. Departamentul de justiţie a intervenit recent în cazul Thomas-Rassett, după ce apărarea a lansat un apel, considerând sancţiunea „neconstituţională”. Din păcate pentru Thomas-Rassett, Congresul american nu a fost de acord şi a menţinut amenda. În luna iulie, Joel Tenenbaum a fost cel de-al doilea cetăţean acuzat în SUA pentru descărcare ilegală de fişiere. Tenebaum a recunoscut că a descărcat ilegal 30 de melodii, delict pentru care a fost nevoit să achite statului o amendă de 675.000 dolari.
