Problema fenomenelor climatice extreme şi teama cu privire la posibilitatea declanşării unor schimbari climatice majore s-a impus aproape cu brutalitate şi a cuprins întreg globul. În ultimii ani se vorbeşte din ce în ce mai mult despre încălzirea globală, despre scăderea stratului de ozon, despre efectul de seră şi despre urmările lor catastrofale.

Schimbari climatice lente, dar de o gravitate imensă se petrec la nivelul planetei, schimbari care, încetul cu încetul, vor influenţa modul de viaţă al unor întregi continente. Fenomenele climatice extreme, taifunuri, secete, inundaţii, grindină, frig extrem sau, dimpotrivă, încălzirea unor regiuni, ţin prima pagină a ziarelor din întreaga lume.

Biroul Meteorologic al Regatului Unit al Marii Britanii a elaborat un scenariu meteo, conform căruia temperatura la scara intregii planete urmează să crească până în anul 2100 cu 1,5 grade, iar nivelul oceanului planetar să crească cu 35 cm. Comunitatea ştiinţifică internaţională organizează congrese, convenţii, medieri între state pentru reducerea poluării, numai că, pentru moment, interesele economice sunt mai puternice decât conştiinţa distrugerii pe termen lung a mediului.

Romania – schimbări climatice

România se încadrează în scenariul planetar. Pădurile noastre sunt distruse fără nici o remuşcare, exploatari legale, dar mai ales ilegale, determină schimbări de o gravitate incalculabilă. Animalele sălbatice de care România era atât de mândră au disparut din unele zone pentru ca au disparut şi pădurile.

Alunecări de teren în care dispar case sau chiar sate întregi, inundaţii catastrofale, furtuni distrugătoare, secete care spulberă recoltele, treceri uimitoare de la iernile cele mai lungi direct la verile cele mai toride: toate acestea sunt rezultatul poluării şi al defrişărilor de tot felul la care asistăm. Fenomenele meteo extreme din ultimii ani care au culminat cu inundaţiile din acest an sunt doar un semnal de alarmă.

Problema schimbarilor climatice a devenit nu doar un subiect favorit pentru Media, ci şi o temă de cercetare prioritară. Există numeroase teorii, modele şi scenarii pentru viitor, dar acestea mai conţin elemente necunoscute şi unele date contradictorii.

Sa analizăm anul 2006, din punct de vedere climatic, în România. Cel mai important fenomen este reprezentat de inundaţii.

Inundaţiile din România

Prognozele meteorologice anunţau încă de la sfârşitul lunii martie riscul unor noi inundaţii care urmau să afecteze România. Dunărea a inundat zone extinse din Ungaria şi Cehia, iar repetarea scenariului în ţara noastră era doar o chestiune de timp. Atentia mediatică s-a concentrat in jurul reacţiei autorităţilor, care se vedeau puse în situaţia de a demonstra că au învăţat din experienţa anului trecut. Dunarea s-a revărsat şi peste 15.000 de persoane şi-au părăsit casele inundate sau în pericol de a fi inundate. Autorităţile au instituit starea de alertă, iar politicienii s-au lansat iarăşi în declaraţii controversate.

Noua criza a inundatiilor a fost anuntata de prognozele pesimiste transmise de ministerul Mediului. Prima interventie pe aceasta tema a avut-o seful statului, care s-a deplasat in zonele vizate de pericolul inundatiilor. Dar preocuparea principala a locuitorilor din zonele afectate nu este atat cea a salvarii din calea apelor, mai ales ca inundatiile au fost anuntate, cat mai ales cea a alternativelor pe care sinistratii le vor avea dupa trecerea viiturii. Dar nu s-a pomenit nimic despre capacitatea autoritatilor de a oferi solutii de adapost, in contextul afectarii locuintelor.

Inundaţii şi soluţii

Prognozele pesimiste s-au confirmat, iar Dunarea, intre timp ajunsa la debite record, a inundat zeci de localitati si a distrus diguri. Amenintarea s-a extins rapid si asupra unor orase importante: Braila, Galati sau Tulcea, ale caror zone limitrofe au fost afectate de inundatii. Pe fondul calamitatii produse de revarsarea Dunarii, autoritatile au avut de gestionat o situatie extrem de complicata-coordonarea operatiunilor de evacuare, in paralel cu oferirea unor posibilitati de hrana si cazare pentru cei sinistrati. La sfarsitul lunii aprilie, numarul celor evacuati din zonele inundate sau in pericol de inundatie se ridica la peste 15.000 de persoane. Si de aceasta data, rolul-cheie l-a jucat armata care a incercat sa limiteze pagubele, prin improvizarea digurilor, contributia la salvarea bunurilor celor sinistrati si punerea la dispozitie a hranei si a corturilor militare, pana la depasirea momentelor de criza.

Pentru a combate din efectele devastatoare ale inundatiilor, autoritatile au recurs si la metoda inundarilor controlate. In prima faza, operatiunea a reusit sa intarzie afectarea masiva a localitatilor de la Dunare. In timp insa, pe fondul cedarii digurilor dar si pentru ca debitele erau in continua crestere, Dunarea a atins cote-record, inundarea controlata nu a mai facut fata cu succes. Mai mult, presa a evidentiat inflexibilitatea unor investitori locali, detinatori de ferme piscicole, care s-au opus inundarilor controlate, dovedind ca interesele de afaceri si maximizarea profiturilor prevaleaza in detrimentul salvarii gospodariilor oamenilor.

Inundaţiile: cauză a schimbărilor climatice

Daca privim fundalul statistic al ultimelor decenii, adica frecventa aparitiei unor astfel de fenomene, putem face legatura intre inundatii si schimbari climatice. Ratiunile teoretice, cat si datele de observatie ne arata ca inundatiile, ca fenomene extreme, si-au marit frecventa de aparitie. De fapt comunitatea stiintifica a avertizat Romania asupra urmarilor schimbarilor climatice de aproape un deceniu. Cu putin inainte de ’90 s-a infiintat Comisia Interguvernamentala pentru Schimbari Climatice. Primul raport a aparut in ’91, al doilea in ’95, al treilea in 2001 si al patrulea urmeaza sa se publice in 2007. Comisia se afla sub umbrela ONU si a Organizatiei Mondiale a Meteorologiei.

Pagubele produse de inundaţii

Anul 2005 se remarca prin inundatii in toate zonele tarii. Au murit 76 oameni si au fost afectate 1.734 localitati Viiturile au atins valori istorice.

In bazinul Trotus, viitura produsa in luna iulie a atins valori exceptionale, volumul in zona Vranceni fiind cel mai mare din sirul de masuratori Pe raurile Putna si Rm Sarat s-au produs cele mai mari viituri inregistrate vreodata.

EXTREME CLIMATICE

In acest an, toamna nu a venit cu inundatii, dar s-au inregistrat temperaturi deosebit de scazute. Prima noapte de noiembrie, a fost foarte rece în toată ţara. Temperatura a coborât sub zero grade în aproape toate regiunile, valori cu 6-8 grade mai mici decât mediile climatologice ale perioadei. Aşadar un noiembrie care a debutat departe de caracteristicile sale medii. Totuşi, au existat şi ani în care noiembrie a fost şi mai rece:
minus 28 de grade s-au înregistrat la Joseni în 1993, minus 27 la Gheorghieni în 1948 şi minus 26 la Intorsura Buzăului în 1915.

Dar acestea nu sunt singurele extreme climatice pe care tara noastra le-a inregistrat.

Ploi
– Pe 10 august 1951, in localitatea Sion, din judeţul Brăila, maxima a fost de 44.5 grade. Tot în august, majoritatea staţiilor alpine au înregistrat maxime absolute: 22.4 la Ceahlau Toaca, 23.4 pe Vlădeasa si 26.1 pe Vf Turcu.
– Pe 29 august 2004, au cazut cele mai abundente precipitaţii în 24 de ore din ultimii 80 de ani: 312 l/mp în localitatea Pantelimon, 281 l/ mp în Agigea, judeţu Constanţa.
– Printre cele mai călduroase veri, se remarca vara anului 2000, încă din prima parte a lunii Iulie, temperaturile au depăşit 42 de grade (43.5 la Giurgiu, 43.2 la Calafat, 43.1 la Băileşti, 42.7 la Olteniţa, 42.6 la Drobeta, 42.2 la Bucuresti Baneasa)
– Cea mai rece si instabila vară a fost in 1979, caracterizată prin averse, cu tunete si fulgere si vant puternic, cantităţi importante. Cea mai scăzută valoare faţă de media cliamtologica a fost înregistrată la Cluj Napoca, 16 grade, fata de media de 19 grade.
– Printre cele mai secetoase veri, fără a ţine cont de intervalul 1941-1950, in vara lui 1965, la Bucureşti Baneasa a ploua doar 43 l/ mp, normalul sezonului este de 200 l/ mp
– Durata cea mai mare de cadere a grindinei , de 105 minute la Varful Omu, 9 iulie 1973
– Marimea grindinei – caz exceptional 6-7 iunie 1880, Braila, mai mare decat un ou de gaina
– 7 cm in diametru marimea grindinei in Tunari, pe 13 august 1979

Secetă
– Pana in anul 2000 se considera ca seceta din perioada 1945-1946 este cea mai violenta a secolului trecut, cu consecinte dezastruoase pentru Romania. Cercetari mai recente au demonstrat ca anul 2000 poate fi considerat drept mai secetos decat intervalul 1945-1946
– Luna cea mai calduroasa – august 1951, s-a atins recordul de 44,5 grade C la Ion Sion in jud Braila

Ani ploioşi
– Cei mai ploiosi ani sunt considerati 1897 si 1912
– Cel mai mare exces de umiditate – intervalul 1969-1973. Aici se detaseaza inundatiile din 1970 si 1972.

Iarna
– Printre cele mai răcoroase ierni, cand temperatura a scăzut frecvent sub minus 30 de grade: 1928-1929, 1941-1942, 1953-1954, 1962-1963, 1984-1985.
– Cea mai călduroasă iarnă, 27 februarie 1995, judeţul Constanţa, Medgidia 26 de grade.
– Cele mai abundente precipitaţii într-o singură iarnă, au fost înregistrată pe Vf Vlădeasa in Ianuarie 1976, stratul a măsurat 395.4 mm.
– Pentru zona de câmpie Griviţa, februarie 1954 a fost remarcabil din cauza intervalului cu care s-au succedat furtunile de zăpadă. Durata a fost de 3-4 zile, astfel: 1-4, 7-9, 17-19 si 22-24.

Viscol
– Cel mai mare viscol din ultimul secol este considerat cel din 1-4 februarie 1954. In noaptea de 2/3 februarie, in Bucuresti, troienele de zapada au atins 4-6 m inaltime, blocand traficul
– Cel mai tarziu viscol este considerat cel din 14 aprilie 1074, ninsori abundente in sudul si in sud-estul tarii, insotite de rafale de vant de peste 70 km/h.
– Cel mai timpuriu viscol, 25-27 octombrie 1912.
– Iarna cea mai grea, 1953/1954, prin frecventa si violenta viscolelor, prin abundenta ninsorilor, prin grosimea si durata stratului de zapada

Ger
– Luna cea mai geroasa – ianuarie 1942. In noaptea de 24/25 s-a inregistrat minima absoluta de minus 38,5 grade la Bod.
– Iarna cea mai geroasa a secolului – 1941/1942

Bruma
– Cea mai timpurie -15-17 septembrie 1956
– Cea mai tarzie 21-22 mai 1952

EXTREME ÎN BUCUREŞTI

Vara
– 5 iulie 2000, temperatura maximă absolută, 42.4 Bucuresti Filaret, 42.2 Bucuresti Afumaţi, 41.1 Bucuresti Băneasa
– volum precipitaţii pentru 24 de ore Bucuresti Filaret 136.6 l/ mp – 7 iunie 1910, 107.7 l/ mp Bucuresti Băneasa pe15 iulie 1954, Bucuresti Afumaţi 107.3 l/ m2 pe 20 august 1949
– 56,6 ore de tunete în luna iunie 1979, dublu normalului.

Iarna
– minima absolută, Bucuresti Băneasa minus32.2 pe 25 ianuarie 1942, Bucuresti Filaret minus 30 de grade pe 5 ianuarie 1942, minus 30 grade la Bucuresti Afumaţi pe 6 februarie 1954.
– înalţimea maximă-adâncimea stratului de zăpada, Bucuresti Băneasa 107 cm in ianuarie 1942, 104 cm in februarie 1954, 73 in Martie 1993.

Suntem in decembrie, asadar anul nu s-a terminat. Mai putem inregistra recorduri. Suntem parte din aceasta lume afectata din ce in ce mai mult de incalzirea globala, devenita explicatia cea mai la indemana  pentru toate fenomenele naturale din ultima perioada: deplasarea tropicelor, extinderea deserturilor, topirea ghetarilor si intensitatea uraganelor.

Incalzirea globala este un fenomen climatic, adica pe termen lung, iar valul rece care a cuprins Romania prematur este o schimbare de vreme. Dar cu siguranta nu vom fi ocoliti de schimbarile climatice, daca nu vom contribui, si noi, la limitarea acestora.