În 1999, ponderea ţiţeiului şi a produselor petroliere în consumul total de energie era de 28,5%. În 2009, a scăzut până la 25,8%. De asemenea, dacă acum 11 ani, consumul de gaz acoperea 37,4% din necesităţile energetice ale ţării, anul trecut ponderea acestei resurse ajunsese la doar 29,9%.
În mixul energetic, petrolul şi gazul au început să fie înlocuite de un consum în creştere de cărbune, de energia nucleară (România a mai deschis un reactor nuclear la Cernavodă) şi de regenerabile. Astfel, dacă acum 11 ani ponderea combustibililor solizi în consumul total era de 18,7%, în 2009, aceasta a crescut la 21,3%. De asemenea, ponderea energiei nucleare a crescut de 3,7% la 8,6% iar cea a energiei obţinute din surse regenerabile de la 12 la 14,9%.
Din punctul de vedere al tipului de resurse folosite, România urmează doar parţial tendinţa europeană. La nivelul blocului comunitar se constată o scădere a ponderii petrolului şi produselor petroliere (de la 39,2% în 1999 la 36,6% acum doi ani) dar ea este însoţită de o creştere a ponderii gazelor naturale în consumul de energie: de la 22,4% la 24,5%), în paralel cu o reducere a combustibililor solizi, de la 18,3% la 15,7%.
De asemenea, apetitul pentru energia nucleară a început să scadă încă din anii trecuţi, înainte de preocupările de azi generate de întâmplările din Japonia: de la 14,2% în 1999 la 13,6% în 2009.
