Potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului şi Pădurilor (MMP), remis sâmbătă AGERPRES, România susţine, de asemenea, transmiterea obiectivului cantitativ de reducere sau limitare a emisiilor (QELRO) până la 1 mai 2012, sub forma unui angajament unic al UE şi al statelor membre de a reduce emisiile cu 20% până în anul 2020, faţă de anul 1990.
În cadrul evenimentului care a reunit miniştrii Mediului din statele UE, reuniunea de dimineaţă a fost dedicată exclusiv aspectelor referitoare la schimbările climatice. În acest domeniu, preşedinţia daneză a supus adoptării două proiecte de concluzii. După dezbateri intense, prelungite până seara, atât în plen, cât şi în formate restrânse sau în reuniuni informale, din cele două proiecte de concluzii numai unul a fost adoptat în unanimitate. Acesta priveşte acţiunile şi obiectivele climatice ale UE în perspectiva imediat următoare, luând în considerare deciziile Conferinţei Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, desfăşurată la Durban, în luna decembrie 2011.
Astfel, în perspectiva negocierilor climatice la nivel internaţional din anul 2012, cea mai importantă decizie care trebuie luată la nivelul Uniunii şi a statelor membre priveşte transmiterea angajamentelor cantitative obligatorii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sub Protocolul de la Kyoto, pentru perioada post-2012.
România a precizat că susţine poziţia UE privind o nouă perioadă de angajament sub Protocolul de la Kyoto, cu durata de opt ani (2013 – 2020), dar şi transmiterea obiectivului cantitativ de reducere sau limitare a emisiilor (QELRO) până la 1 mai 2012, sub forma unui angajament unic al UE şi al statelor membre de a reduce emisiile cu 20% până în anul 2020, faţă de anul 1990.
Totuşi, ministrul Laszlo Borbely a atras atenţia că transmiterea acestui angajament unic cu titlu provizoriu va trebui urmată de o analiză, care să clarifice contribuţia fiecărui stat membru la acest angajament.
„În acelaşi timp, considerăm că este necesar să se menţioneze explicit că în calculul QELRO se vor lua în considerare anii de bază diferiţi, specificaţi în Protocolul de la Kyoto. Pentru România, este importantă păstrarea anului de bază 1989, prevăzut în Protocolul de la Kyoto, pentru o evaluare mai avantajoasă a efortului ţării noastre de reducere a emisiilor”, a declarat Borbely.
Ca urmare a poziţiei concertate a statelor central şi est-europene, proiectul textului de concluzii propus iniţial de preşedinţia daneză a fost modificat, astfel încât textul final reflectă solicitările României.