“Fără o forţă politică puternică nu putem reuşi”, a declarat pentru NewsIn Aurica Bojescu, secretar executiv al Uniunii Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina”. Ea a precizat că reprezentanţii românilor, ruşilor şi maghiarilor din Ucraina – cele mai numeroase comunităţi de pe teritoriul ucrainean – au semnat la sfârşitul lunii noiembrie un acord cu formaţiunea lui Viktor Ianukovici, în vederea alegerilor prezidenţiale din ianuarie.
Acordul prevede, în special, că româna primeşte statutul de limbă regională oficială în zonele locuite în majoritate de români şi că vor fi anulate recentele prevederi ale Ministerului Învăţământului de la Kiev, care, în urma unui ordin semnat la începutul anului de preşedintele Viktor Iuşcenko, a decis modificarea programelor şcolare, astfel încât, din 2010, predarea materiilor să se facă exclusiv în limba ucraineană. În plus, românilor din Ucraina le-au fost promise locuri pe lista Partidului Regiunilor pentru candidaţii independenţi la alegerile locale din 30 mai 2010 şi la parlamentare, dar şi atragerea reprezentanţilor comunităţii în organismele de conducere locale şi regionale.
Acordul de colaborare şi parteneriat cu Partidul Regiunilor a fost semnat şi de organizaţia publică ucraineană “Mişcarea publică de apărare a drepturilor Ucraina rusofonă”, dar şi de Uniunea Democrată a Maghiarilor din Ucraina.
Susţinerea acordată de românii din Ucraina Partidului Regiunilor, formaţiunea prorusă condusă de Viktor Ianukovici, nu reprezintă o premieră. La alegerile legislative anticipate din septembrie 2007, Ion Popescu, preşedintele Uniunii Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina”, a obţinut pentru a patra oară un mandat de deputat în Rada de la Kiev candidând pe listele Partidului Regiunilor. Formaţiunea a promis şi atunci, printre altele, păstrarea şcolilor cu predare în limba română, locuri eligibile pentru români pe listele partidului şi acordarea de fonduri pentru proiectele locale.
Popescu a criticat atunci puterea prooccidentală de la Kiev, care a promovat o politică “neprietenoasă” faţă de minorităţi, adoptând măsuri în urma cărora au avut de suferit şcolile şi bisericile româneşti, precum şi reprezentanţii români din administraţia locală.
Comunitatea românilor se concentrează cu precăderere în trei zone din Ucraina, în Transcarpatia, nordul Bucovinei şi sudul Basarabiei. Potrivit MAE, comunitatea românească din Ucraina numără peste 400.000 de persoane, dintre care 151.000 români, iar 258.600 “moldoveni”.
Situaţia românilor din Ucraina a reprezentat unul dintre punctele fierbinţi în relaţiile dintre Bucureşti şi Kiev. La începutul acestui an, Kievul şi Bucureştiul au convenit ca monitorizarea interguvernamentală privind respectarea drepturilor minorităţilor din Ucraina şi România să fie reluată în cursul anului 2009. În acelaşi timp, Ucraina a promis continuarea discuţiilor despre deschiderea unui institut cultural român la Kiev, cu filială la Cernăuţi. Tema a fost abordată şi în 2008, dar discuţiile nu s-au concretizat.
După ce Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a luat o decizie favorabilă României în procesul cu Ucraina privind delimitarea platolului continental din Marea Neagră, punctele de divergenţă dintre Bucureşti şi Kiev nu au dispărut. Ucraina a continuat lucrările de construire a canalului Dunăre-Neagră, pe braţele Chilia şi Bîstroe din Delta Dunării, iar situaţia românilor din Ţinutul Herţa şi Bucovina de Nord nu a cunoscut o îmbunătaţire, în pofida promisiunilor din partea autorităţilor ucrainene.
