În 2025, aurul nu mai este doar un activ de refugiu. În România, diferențele sociale se văd clar: cei cu resurse cumpără aur pentru protecție, în timp ce tot mai mulți români vând bijuterii pentru a-și acoperi cheltuielile curente.
Anul 2025 aduce o creștere accelerată a interesului pentru aur, atât la nivel instituțional, cât și individual. Conform datelor Tavex România, achizițiile de aur de investiții au crescut cu 65% în T1 2025 față de perioada similară a anului trecut. Totodată, cantitatea de aur sub formă de bijuterii vândută a crescut cu aproape 170%, semnalând o presiune tot mai mare asupra veniturilor gospodăriilor.
Victor Dima, Manager Trezorerie Tavex România:
„Românii încep să înțeleagă rolul aurului în diversificarea portofoliilor. În același timp, observăm și o creștere accentuată a vânzărilor de bijuterii, mai ales în rândul celor care au nevoie urgentă de lichidități.”BNR rămâne rezervată în fața aurului
Spre deosebire de Polonia, Cehia sau Ungaria, Banca Națională a României nu a majorat rezervele de aur. Într-un răspuns oficial, BNR a precizat că strategia actuală este centrată pe menținerea lichidității în piața valutară și stabilizarea cursului EUR/RON. Astfel, în timp ce Polonia a cumpărat 103 tone de aur în 2024, România rămâne la 103,6 tone, reprezentând doar 9,5% din totalul rezervelor internaționale.
Politica economică a SUA influențează piețele globale
Instabilitatea este alimentată și de politica economică americană. Donald Trump, revenit la conducerea SUA, propune tarife extinse și o potențială devalorizare negociată a dolarului, pentru a reduce deficitul bugetar și a încuraja exporturile. Consilierul său economic, Stephen Miran, susține că actualul sistem financiar global favorizează piețele de capital și marile puteri economice, în detrimentul echilibrului internațional.
Miran propune trei soluții:
- Impunerea de tarife – pentru a forța devalorizarea dolarului;
- Presiune geopolitică – prin reducerea prezenței militare SUA în state partenere;
- Restructurarea datoriei publice – inclusiv prin amânarea plăților de dobândă.
Piața aurului la nivel global
Un sondaj realizat de Consiliul Mondial al Aurului în iunie 2024 arată că băncile centrale păstrează aurul ca rezervă principală datorită:
- absenței riscului de contrapartidă;
- performanței stabile în perioade de criză;
- protecției împotriva inflației.
Aurul – între investiție, necesitate și geopolitică
În România, aurul rămâne un simbol al polarizării sociale: investitorii îl privesc ca pe o oportunitate, în timp ce alții îl transformă în lichidități de nevoie. La nivel global, aurul reflectă o lipsă profundă de încredere în sustenabilitatea actualului sistem monetar internațional.
