Întrebat câte instituţii publice au folosit antivirusul rusesc, ministrul Cercetării şi Digitalizării a precizat că nu are un număr exact. ”Din datele anecdotice mai mult de la Asociaţia Oraşelor, Asociaţia Municipiilor, Asociaţia Comunelor, sunt destul de multe care tind să apeleze la aceste soluţii pentru că ele sunt ieftine şi atunci, pe criteriul preţului cel mai scăzut, această soluţie în general este preferată”.
Sebastian Burduja a dat exemplul Primăriei Capitalei.
”Primăria Bucureşti a fost un studiu de caz pentru noi, pentru că, după începerea conflictului, erau pe punctul de a semna cu acest furnizor de servicii antivirus. Ne-am uitat la faptul că America interzisese din 2017, Europa abia din 2022. Să ştiţi că România este printre primele ţări care iau asemenea măsură, a mai luat-o Germania, Italia, Olanda. Noi suntem practic a patra ţară din Europa care interzice această soluţie”, a mai spus el.
