Boala Lyme și sezonul căpușelor
Temperaturile în creștere ce au urmat unei ierni ușoare ajută căpușele să devină active și să transmită, în număr mai mare și mai devreme, boala Lyme.
Conform Institutului Național de Sănătate Publică, în România, la nivel național, în anul 2018, au fost confirmate 532 cazuri de boala Lyme, în 2019, 410 cazuri, în 2020 179 cazuri, în 2021, 142 cazuri și în 2022 un număr de 526 cazuri, la care se adaugă cazuri probabile, la care testele au fost într-o zonă de graniță între pozitiv și negativ, așa numitele rezultate echivoce.
În statisticile naționale, județul Sibiu s-a situat pe primul loc al numărului de persoane diagnosticate cu boala Lyme în anii 2021- 2022 și pe locul 2 în 2020, anual depășind incidența medie națională. Pe locul doi s-a aflat județul Cluj, conform Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.
Incidența bolii Lyme a fost redusă în perioada pandemiei, tendința de creștere reapărând din 2022, odată cu reluarea activităților obișnuite.
Cel mai mare număr de cazuri se înregistrează de obicei în perioada caldă a anului (iunie, iulie și august), ca urmare a intensificării activității vectorilor în această perioadă, însă, cu tenperaturi ce se apropie de 30 de grade, căpușele devin mai active mai devreme.
În afară de soluțiile și sprayurile anticăpușe, cercetătorii sunt foarte aproape să afle cum ne putem proteja de boala Lyme. Cercetătorii de la MIT și de la Universitatea din Helsinki au stabilit că transpirația umană conține o proteină care inhibă creșterea unei bacterii care provoacă boala. O treime din populație poartă o variantă genetică a acestei proteine, conform concluziilor studiului publicate în Nature Communications.
„Această proteină poate oferi o oarecare protecție împotriva bolii Lyme și credem că există implicații reale aici pentru o intervenție preventivă și, eventual, terapeutică bazată pe această proteină”, explică Michal Caspi Tal, cercetător principal în cadrul Departamentului de Inginerie Biologică al MIT.
Cercetătorii au analizat ADN-ul și istoricul medical a 7.000 de finlandezi care au fost diagnosticați cu boala Lyme.
Au fost uimiți să găsească o secretoglobină numită SCGB1D2, care suprima creșterea bacteriană și care este secretată de celulele glandelor sudoripare.
Ca parte a acestui studiu, cercetătorii au expus versiuni normale și mutante ale SCGB1D2 la Borrelia burgdorferi, bacteria care provoacă boala Lyme.
Echipa a descoperit că versiunea normală a proteinei a inhibat „în mod semnificativ” creșterea bacteriilor, dar a fost necesară de două ori mai mult din proteina mutantă pentru rezultate similare.
Următorul pas în cercetare este utilizarea proteinei pentru a crea un produs topic pentru piele care ar ajuta la prevenirea bolii și la tratarea infecțiilor rezistente la antibiotice, conform NYPost.
„Avem antibiotice fantastice care funcționează pentru 90% dintre oameni, dar în cei 40 de ani în care știm despre boala Lyme, nu am renunțat la asta”, a spus Tal. „10% dintre oameni nu se recuperează după ce au primit antibiotice și nu există tratament pentru ei.”
Ce simptome apar în boala Lyme?
Cele mai frecvente simptome sunt: febră, frisoane, dureri de cap, oboseală, dureri musculare și articulare, ganglioni limfatici umflați sau erupții cutanate. Dacă nu sunt tratate, se poate ajunge la: paralizie facială, palpitații sau bătăi neregulate ale inimii, inflamații ale creierului și măduvei spinării.
