„De mai multă vreme spunem că, pentru a fi sustenabil, ritmul remarcabil de creştere înregistrat de economia românească de câţiva ani buni trebuie să se bazeze mai mult pe investiţii. Iar sistemul bancar poate să apese ceva mai mult pe pedala accelerării creditării, în special pentru creditarea companiilor. Sper că băncile vor juca rolul de a selecta investiţiile profitabile, exact prin alegerea proiectelor pe care le finanţează. Alocarea resurselor incluse prin intermediul sectorului bancar poate constribui la o selecţie pozitivă de firme competitive, la prioritizarea investiţiilor după criterii profitabile, de piaţă“, a declarat Isărescu la o conferinţă organizată de Banca Naţională şi Banca Europeană de Investiţii (BEI).
Ritmul de creştere al soldului creditării private la nivelul întregului sistem bancar a rămas anemic în ultimii ani, de doar 1-3%, soldul oscilând în jurul a circa 220 mld. lei (50 mld. euro).
Guvernatorul BNR consideră că pe partea ofertei de credite se întrunesc în mare măsură condiţiile pentru a fi încurajată activitatea de creditare. El a amintit că sectorul bancar românesc este foarte bine capitalizat, iar raportul credite/depozite este subunitar. Indicatorul de solvabilitate a ajuns la 18,33%, mai mult decât dublul pragului minim stabilit prin reglementare, iar rata lichidităţii imediate este de 40%, faţă de 30% la băncile europene. Nivelul de solvabilitate nu trebuie să scadă sub 8%, conform normelor europene, iar în România nivelul minim cerut de BNR este de 10%. Un indicator de solvabilitate mai mare arată că băncile pot face mai bine faţă unor şocuri. Însă, un nivel foarte ridicat al solvabilităţii nu este de dorit pentru că arată că băncile nu îşi utilizează resursele de care dispun pentru acordarea de credite şi realizarea de venituri.
