Măsurile de austeritate şi criza financiară afectează din ce în ce mai tare populaţia Spaniei şi, pe acest fundal, creşte numărul celor care cer tot mai insistent independenţa Cataloniei, o provincie situată în nord-estul peninsulei iberice. Potrivit ultimelor sondaje, peste jumătate dintre catalani doresc să trăiască într-un stat independent. Recent, catalanii au fost împiedicaţi să organizeze un referendum pe tema independenţei, ultima etapă a unei dispute politice tot mai acerbe între Barcelona şi Madrid. Extrem de îndatorata regiune a Cataloniei, care dă o cincime din produsul intern brut al Spaniei, a votat în favoarea organizării referendumului la sfârşitul lui septembrie. Decizia s-a dorit a fi o sfidare la adresa Madridului, care a respins, însă, moţiunea în Parlament. Vestea cu privire la organizarea referendumului pentru independenţa Scoţiei, dă “aripi” naţionaliştilor catalani, care speră că Spania va urma exemplul Angliei:
„Dacă fixează o dată într-o altă ţară, s-ar putea să fie un exemplu şi o moment de referinţă. De asemenea, s-ar putea să ne ajute să conştientizăm faptul că şi noi avem nevoie de o dată, aici, pentru organizarea referendumului nostru. Cu cât mai repede cu atât mai bine!”, spune Ramon Mora, locuitor al Barcelonei.
„Cred că Scoţia şi Catalonia au multe lucruri în comun în această privinţă. Chiar dacă sondajele spun că doar 30% dintre scoţieni ar vota „da”, este totuşi o cifră demnă de luat în seamă. Personal, cred că este un lucru pozitiv”, spune Montse Valls, locuitoare a Barcelonei.
Dar nu toţi catalanii sunt de părere că acum este timpul potrivit pentru a cere independenţa. Unii cred că prioritatea numărul unu ar trebui să fie depăşirea actualei crize economice:
„Nu cred că acum este timpul potrivit, având în vedere tot ceea ce se întâmplă. În Uniunea Europeană, suntem cu toţii în aceeaşi situaţie şi cred că cel mai bun lucru ar fi să rămânem uniţi”, spune Amparo Pardo, locuitoare a Barcelonei.
În noiembrie, Spania ar putea cere ajutor financiar din partea ţărilor din zona euro. Deocamdată, guvernul spaniol încă analizează condiţiile impuse în schimbul unui astfel de ajutor extern. În ultimul an, băncile locale lovite de prăbuşirea pieţei imobiliare, regiunile cu datorii tot mai mari, a doua recesiune din ultimii trei ani şi creşterea îndatorării externe au făcut ca Spania să devină centrul de greutate al crizei datoriilor suverane din Europa.
