În timp ce milioane de pensionari obișnuiți se confruntă cu scăderi ale puterii de cumpărare, incertitudini privind recalculările și promisiuni politice încă neonorate, există o categorie privilegiată care nu doar că nu pierde bani, ci încasează tot mai mult.
Este vorba despre foștii parlamentari. Sunt, practic, singurii pensionari din România care au garanția unor venituri stabile și în creștere, grație deciziilor Curții Constituționale și voinței politice de a menține aceste indemnizații speciale în plată.
De la reintrarea în vigoare a pensiilor speciale pentru aleșii Parlamentului, începând cu data de 12 decembrie 2023, încă 100 de foști deputați și senatori s-au adăugat pe lista beneficiarilor.
Numărul total a ajuns astfel la 878 de persoane, comparativ cu cele 864 înregistrate la începutul anului. Statul plătește acum lunar zeci de milioane de lei către acești foști demnitari, mulți dintre ei activând în politică timp de doar câțiva ani.
Câți pensionari primesc mai mulți bani
La Senat, 264 de foști senatori primesc pensii speciale, cu sume nete cuprinse între 1.959 și 10.939 de lei, în funcție de câte luni au petrecut în funcție. Majoritatea au avut un singur mandat, dar nu este exclus ca și aceia care au activat doar câteva zeci de luni să beneficieze de aceste indemnizații.
La Camera Deputaților, situația este și mai amplă: 614 persoane primesc pensii speciale, iar doar în luna iunie, suma totală plătită a fost de 3,73 milioane de lei. Dintre aceștia, 377 au avut un singur mandat, 170 au bifat două, iar 67 de foști aleși au încasat bani pentru trei mandate.
Sistemul este nu doar funcțional, ci și susținut cu fonduri consistente, chiar și pentru perioadele în care pensiile speciale fuseseră abrogate temporar. Pentru plata retroactivă a acestor drepturi, Senatul a cheltuit deja peste 21,8 milioane de lei, iar Camera Deputaților a virat alți 21,2 milioane, doar pentru perioada iulie-decembrie 2023. Aceste sume nu acoperă însă și intervalul februarie 2021 – mai 2022, când pensiile speciale au fost suspendate pentru prima dată. Astfel, se conturează o notă clară: ceea ce părea a fi o reformă reală a fost în cele din urmă o paranteză temporară.
Numărul foștilor parlamentari care vor încasa aceste pensii va continua să crească în anii următori. Chiar dacă unii beneficiari vor ieși din plată din motive naturale, noi dosare vor fi depuse constant. Decizia CCR de la finalul anului 2023 a stabilit că dreptul la pensia specială rămâne valabil pentru toți aleșii care au avut cel puțin un mandat finalizat înainte de 1 iulie 2023, indiferent când vor alege să solicite acest beneficiu, atâta timp cât îndeplinesc vârsta legală de pensionare.
Potrivit unei proiecții realizate de Libertatea, acest sistem ar putea funcționa fără întrerupere până în jurul anului 2055. Atunci, cel mai tânăr parlamentar cu un mandat complet înainte de termenul limită — Mara Mareș, născută în 1992 — va putea solicita pensia specială la care are dreptul. Așadar, este un mecanism pe termen lung, bine consolidat legal, pe care statul nu pare dispus să-l închidă curând.
Printre beneficiarii actuali ai acestor pensii speciale se numără figuri cunoscute din politica românească post-decembristă, precum Vasile Blaga, Petre Roman sau Gheorghe Funar. În ciuda presiunilor publice și a promisiunilor repetate de reformă, sistemul pensiilor speciale pentru parlamentari rămâne o enclavă de privilegii, neatinsă de austeritate și inflație.
