“Marea majoritate a persoanelor care au ocupat funcţii de conducere preferă să aştepte un context economic mai prielnic, în speranţa că lucrurile îşi vor reveni la normal şi, astfel, vor apărea oportunităţi profesionale care să le aducă un confort profesional şi financiar cel puţin egal cu ceea ce au avut la ultimul loc de muncă”, spune Diana Văcaru, director general pentru Global Management HR, companie de consultanţă în resurse umane.
În ceea ce priveşte specialiştii, deschiderea este ceva mai mare ca procentaj al persoanelor care ar lua în considerare o poziţie sub ceea ce au ocupat anterior, fiind dispuse să renunţe şi la anumite beneficii (laptop, maşină, asigurări), partea financiară fiind însă ultima asupra căreia ar fi dispuşi să realizeze concesii, menţionează specialistul HR.
Profilul aşteptărilor celor care recurg la reconversie se schimbă foarte mult, de la o categorie profesională la alta, consideră Bogdan Toth, general manager pentru compania de consultanţă în resurse umane HR4U. “Spre exemplu, persoanele care au ocupat poziţii de management, în cazul în care vor gândi o posibilă reorientare, vor ţinti cu precădere spre domenii în care latura lor antreprenorială să fie eficient valorificată”, spune Toth.
Persoanele care au ocupat poziţii de execuţie se vor îndrepta spre ocuparea unor poziţii de acelaşi gen, dar în domenii diferite, ceea ce va presupune doar dezvoltarea unor noi abilităţi. “Cei mai deschişi spre a se reinventa sunt tineri cu vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani, persoane care au acumulat o experienţă de minimum trei-patru ani într-o profesie”, explică Toth. “Rata de reuşită profesională pentru persoanele până în 35 de ani este, după părerea mea, de aproximativ 80%, iar pentru persoanele de peste 40 de ani, de aproximativ 50%”, completează acesta.
