Propriu-zis, statul îşi va bloca în buget 330 mil. euro, cea mai mare garanţie acordată până în prezent, reprezentând 1.200 de locuri de muncă ce vor fi "salvate" la Oneşti, prin ajutorul dat rafinăriei. Când va reintra aceasta pe producţie? Nu se ştie încă. RAFO Oneşti, de al cărui nume se leagă mai multe scandaluri cu tentă politică şi care a fost numită chiar de preşedintele ţării, peiorativ, "JAFO", a înregistrat pierderi în fiecare dintre ultimii nouă ani. Mai mult, entitatea este închisă din 2008, pentru "modernizare".
"Am adoptat un memorandum prin care Guvernul îşi arată disponibilitatea de a acorda o garanţie de stat în valoare de 330 milioane de euro pentru RAFO Oneşti în vederea realizării planului investiţional şi pentru realizarea, în fapt, a noului lanţ petrochimic RAFO-Oltchim-Arpechim şi care, pe de o parte, va duce la salvarea a peste 1.500-2.000 de locuri de muncă şi, pe de altă parte, va contribui la realizarea unui lanţ petrochimic extrem de important pentru industria şi economia românească", declara recent premierul Emil Boc.
Acţionarii RAFO au aprobat, în luna iulie, în AGA, un plan investiţional cu un nivel echivalent garanţiilor, pentru modernizarea şi reconstrucţia rafinăriei. Totuşi, garanţiile pentru RAFO le depăşesc chiar şi pe cele acordate Ford pentru construcţia fabricii de maşini la Craiova şi care au fost de 320 mil. euro. Pentru comparaţie, americanii s-au angajat să investească 675 mil. euro în fabrică.
În aceeaşi perioadă în care statul ar face ca un credit să fie foarte uşor de contractat de RAFO şi şi-ar bloca 330 mil. euro în buget, Finanţele pregătesc o emisiune de eurobonduri, adică un împrumut pe pieţe externe, în valoare de până la 1,5 mld. euro. Autorităţile au declarat ieri – coincidenţă sau nu cu faptul că bugetarii intraseră în cea mai mare grevă din istoria postdecembristă – că au bani de salarii la buget, ceea ce înseamnă că măcar presiunea pe lefuri nu mai există.
Pe de altă parte, banii din eurobonduri urmau să fie utilizaţi pentru acoperirea deficitului bugetar, agreat cu FMI la 7,3% din PIB în acest an, creat mai ales de sporirea fără precedent a cheltuielilor cu salariile angajaţilor la stat.
Pe 30 septembrie, şeful statului, Traian Băsescu, spunea că "se analizează acum garanţii de stat pentru RAFO Oneşti, care este într-un proces de modernizare după ce şi-a plătit toate obligaţiile istorice la stat, şi pentru Şantierul Naval Mangalia, toate, mari companii, cu mare capacitate de antrenare pe orizontală a înteprinderilor mici şi mijlocii". În 2004, tot şeful statului declara că propune "ca, de acum înainte, RAFO Oneşti să se numească JAFO Oneşti”.
Conform Registrului Comerţului, acţionarii RAFO SA Oneşti sunt Calder-A International Olanda (35,9876%), Petrochemical Holding Gmb Austria (31,674%), Balkan Petroleum Ltd Anglia (20,9869%), Raglam Overseas Limited Cipru (7,5055%), Tender SA (0,6908%), Prospecţiuni SA (2,2701%) şi Atlas GIP SA (0,4738%). Potrivit aceleiaşi surse, Petrochemical Holding este firma care administrează businessul RAFO prin intermediul lui Iakov Goldovskiy (47 de ani), cu cetăţenie rusă, dar născut în Ucraina, care este reprezentant legal şi al lui Miroslav Dermendjiev (50 de ani), director general şi reprezentant permanent. Dermendjiev este cetăţean bulgar. Informaţiile despre cei care controlează RAFO Oneşti sunt aproape inexistente, iar Corneliu Iacobov, fost proprietar al rafinăriei, şi Ovidiu Tender, acţionar minoritar prin intermediul Prospecţiuni şi Tender SA, susţin că nu ştiu foarte multe.
Iacobov a declarat ieri că îl cunoaşte pe Miroslav Dermendjiev, directorul general, pentru că a avut “ceva de rezolvat”, dar nu ştie cine sunt acţionarii. “Sunt ucraineni, aşa ştiu”, a explicat Corneliu Iacobov, care vede însă cu ochi foarte buni decizia Guvernului de a salva RAFO. “Tot timpul am dorit ca RAFO să aibă de lucru, să funcţioneze şi să dea de lucru şi pe orizontală, pentru că este vorba despre 5.000 de slujbe, cu totul. Eu sunt subiectiv când vine vorba despre RAFO”, a explicat Iacobov. La rândul său, Ovidiu Tender, acţionar minoritar al rafinăriei, a spus că nu cunoaşte planurile noilor acţionari, de reconstrucţie şi transformare a rafinăriei în complex energetic, dar că intenţia Executivului este de lăudat. “Au cerut garanţii guvernamentale pentru că, bănuiesc, nu au bani să susţină ei investiţiile şi au nevoie de credite”, a subliniat Tender. Omul de afaceri a mai spus că, de fapt, nu ştie cine sunt cei care controlează rafinăria. “Ucraineni… cred că sunt”, a afirmat Tender.
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a explicat ieri pentru Business Standard că, până la ora actuală, instituţia pe care o reprezintă nu a avizat niciun proiect de act normativ pentru garanţii de stat la RAFO şi nici nu a primit vreun document în acest sens
.
Potrivit liderului de sindicat de la RAFO, Ion Marian, memorandumul a fost trimis la Bruxelles spre aprobare. Dacă autorităţile de concurenţă de la Bruxelles vor aviza memorandumul, acesta ar urma să devină act normativ şi să intre în vigoare. Potrivit unor surse guvernamentale, memorandumul a fost înaintat Executivului de către Ministerul Economiei, iar ministrul Adriean Videanu “este cel care ştie cel mai bine povestea cu RAFO”. Videanu a refuzat să răspundă în ultimele două zile întrebărilor repetate ale Business Standard pe această temă.
Planul acţionarilor RAFO este de a crea un complex petrochimic şi de a renunţa la producţia de benzină, iar cele peste 300 milioane de euro care ar urma să fie contractate de la bănci să fie folosite pentru reconstrucţie şi modernizare. RAFO are încă de la începutul anului intenţia de a-şi unifica operaţiunile cu acelea ale companiei de stat Oltchim şi ale Petrochemicals Argeş, divizia de petrochimie a Petrom, cea mai mare companie românească, şi i-a prezentat premierului Emil Boc acest proiect al acţionarilor. RAFO a fost vândută în 2005 printr-un contract semnat între Balkan Petroleum, firmă pe care o controla Marian Iancu, şi Calder-A International. În 2007, Fiscul a anunţat că RAFO Oneşti şi-a plătit toate datoriile către bugetul general consolidat, în valoare de 898 milioane de lei (circa 250 milioane de euro).
