Refuzul vaccinării în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății este un fenomen mai general, pe care încearcă să-l analizeze un studiu publicat recent în revista științifică Vaccine X relatează cotidianul Makedonia.

La studiu au participat 1.504 asistente medicale și moașe din 15 țări, iar obiectivul a fost de a determina procentele de încredere în rândul personalului medical față de vaccinare, precum și factorii care influențează această încredere în fiecare țară.

Au fost efectuate 30 de interviuri aprofundate cu 10 angajați din domeniul sănătății într-un subgrup de trei țări (Franța, Grecia și Ungaria) pentru a investiga motivele care împiedică vaccinarea și modul în care poate fi abordată ezitarea față de vaccinare în rândul pacienților.

Studiul a constatat că personalul medical din Ungaria, Italia, România și Elveția avea un nivel mai scăzut de încredere în ceea ce privește siguranța, importanța și eficacitatea vaccinurilor în general.

Pe de altă parte, Marocul (35%), Turcia (53%) și Grecia (69%) au înregistrat cele mai scăzute rate de vaccinare antigripală în rândul personalului medical.

În Maroc, doar 34% dintre lucrătorii din domeniul sănătății consideră că este foarte probabil să recomande vaccinarea cu vaccinul ROR (rujeolă-rubeolă-oreion), doar 31% împotriva HPV (virusul papiloma uman) și 29% vaccinul împotriva Covid.

Profesioniștii din domeniul sănătății sunt considerați pe scară largă drept cea mai de încredere sursă de informații cu privire la problemele legate de vaccin. Mulți dintre ei, însă, nu ezită să se raporteze la propria lor reticență. Mai mult, de unu din trei a raportat o lipsă de încredere în autoritățile sanitare și în informațiile pe care le furnizează.

Analiza datelor a arătat că principalele bariere în acceptarea vaccinării de către lucrătorii din domeniul sănătății sunt riscul unor efecte adverse legate de vaccin și absența unei boli cronice.

Potrivit autorilor studiului, lucrătorii din domeniul sănătății joacă un rol important în campania de vaccinare și trebuie îmbunătățită încrederea acestora în vaccinuri, deoarece acest lucru le poate influența și atitudinea față de pacienți.

De asemenea, autorii consideră că este necesar să se investigheze impactul contextelor politice, socio-economice și culturale existente în fiecare țară în legătură cu îngrijorările legate de vaccinuri.