Tag: masuri fiscale

„Există democraţie în România şi mă bucură acest lucru. Cât timp sunt o persoană publică, voi face tot ce ţine de mine să fie democraţie consolidată în continuare în România. Este un instrument, pe care îl foloseşte Opoziţia. Eu cred că cel mai bun instrument era moţiunea de cenzură. Atunci coagulezi Opoziţia. Nu s-a reuşit acest lucru. Nu din cauza PSD, presupun. Vom aştept decizia Curţii Constituţionale. O să fac o solicitare, poate venim cu termenul mult mai devreme, dar acest lucru a fost luat în calcul. Eu am fost ferm convins că vor face această sesizare”, explicat Marcel Ciolacu, întrebat ce implicaţie ar putea avea o eventuală amânare a pachetului măsurilor fiscale pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea, vineri la Hunedoara.

Liderul PSD a mai spus că reformele, inclusiv cele fiscale, au fost trecute în PNRR, iar planul a fost conceput în perioada guvernării USR-PNL-UDMR. Prin urmare, Ciolacu a întrebat partidele din Opoziţie dacă au o problemă cu lupta împotriva evaziunii fiscale.

„Întrebarea mea, în schimb, este alta. Ştiţi că toate măsurile pe care le-am luat eu presupun că nu au nimic împotrivă cu combaterea evaziunii fiscale în România şi a prinderii hoţilor şi să îi băgăm în închisoare. Dacă au vreo problemă, îi rog să iasă să spună că au o problemă cu înăsprirea legislaţiei în ceea ce priveşte combaterea evaziunii. Dacă au o problemă că, în sfârşit, un partid şi un prim-ministru, într-o coaliţie cu PNL, s-au hotărât să-şi asume reforma statului român, atunci îi rog frumos să iasă să spună că nu doresc reformă. Măsurile fiscale, să mă iertaţi, dar sunt trecute în PNRR, nu-s trecute de Ciolacu, sunt trecute de către altcineva. Eu încerc să respect promisiunile făcute Comisiei Europene, să îndeplinim reformele şi ce încerc cel mai mult este să creez un mediu concurenţial corect în zona privată. Nu putem să avem excepţii la excepţii. Nu putem – pentru unii sunt impozite, pentru alţii sunt privilegii mai mari”, a completat Ciolacu.

Curtea Constituţională a României a stabilit că va dezbate pe 18 octombrie sesizarea USR şi a Forţei Dreptei pe legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, act normativ pe care şi-a asumat răspunderea Guvernul în Parlament.

USR şi Forţa Dreptei au depus, vineri, la Curtea Constituţională sesizarea care vizează legea privind unele măsuri fiscale pentru care premierul Marcel Ciolacu şi-a asumat răspunderea în Parlament. Documentul este semnat şi de către doi parlamentari liberali, Dan Vîlceanu şi Gheorghe Pecingină.

Guvernul Ciolacu urmează să îşi asume răspunderea marţi, în Parlament, pe un proiect de lege care cuprinde mai multe măsuri fiscale. Parlamentarii pot depune amendamente până la ora 13.00, a decis marţi dimineaţa conducerea reunită a celor două Camere.

Executivul a aprobat, luni, proiectul de lege privind oprirea risipei bugetare, combaterea evaziunii şi asigurarea echităţii fiscale în România, însă va fi emisă separat o ordonanţă de urgenţă pentru reglementarea salariului minim în construcţii şi în agricultură, „pentru a ne asigura că aceste salarii vor creşte cât mai repede cu putinţă”, anunţa purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, după şedinţa de guvern. El precizat căl va fi o hotărâre de Guvern separată care va reglementa creşterea salariului minim pe economie cu 10 procente şi anume la 3.300 lei.

”Acesta este actul pe care am decis să îmi asum răspunderea în Parlament”, a spus şeful Executivului, Marcel Ciolacu, în şedinţă.

El a dat asigurări că nu se poate vorbi de austeritate când o măsură cheie este creşterea salariului minim cu 10% de la 3.000 la 3.300 de lei, iar în construcţii, prin ordonanţă de urgenţă, măresc salariul minim cu 12.5% până la 4.500 de lei. ”Acest Guvern nu creşte însă TVA-ul general. Şi păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente şi medicamente. La fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, de 5% la lemne de foc, energie, gaze şi cărţi. Deci nu există niciun risc pentru ca preţurile să crească”, a mai spus Ciolacu.

Potrivit articolului 114 din Constituţie, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, este adoptată.

Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

În cazul în care preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate, dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.

„Guvernul a aprobat astăzi proiectul de lege privind oprirea risipei bugetare, combaterea evaziunii şi asigurarea echităţii fiscale în România, după ce au fost dezbătute observaţiile de la ministerele avizatoare. Mai întâi însă două alte precizări. S-a decis că reglementarea salariului minim în construcţii şi în agricultură se va face prin ordonanţă de urgenţă separată, tocmai pentru a ne asigura că aceste salarii vor creşte cât mai repede cu putinţă. Salariul minim pe economie, în general, care va creşte cu 10% la 3.300 lei va fi reglementat printr-o hotărâre de Guvern care va fi adoptată, de asemenea, cât mai rapid”, a anunţat, Mihai Constantin, la finalul şedinţei de luni a Executivului.

El a adăugat că „în scurt timp, proiectul va fi trimis către Parlament pentru formularea de amendamente, în termenul care va fi stabilit în şedinţa comună a Birourilor permanente de la Senat şi Camera Deputaţilor”.

„Ulterior, în cadrul unei noi şedinţe de Guvern, vor fi dezbătute şi incorporate amendamentele acceptate, urmând ca Guvernul să îşi asume răspunderea în Parlament pe acest proiect, în şedinţă comună a celor două Camere, potrivit reglementărilor constituţionale”, a adăugat Constantin.