Tag: vanzare

Proprietatea este construită pe 668 metri pătraţi, cu 11 camere şi trei băi. 

Potrivit site-ului casei de vânzări, satul Cornăţelu are o istorie îndelungată, prima atestare documentară fiind, după I. C. Visarion, în 1497, pentru ca în 1531 să o regăsim drept moşie a lui Vintilă Cornăţeanu, mare clucer, şi a soţiei sale Voica. În 1627 moşia aparţinea lui Socol Cornăţeanu, strănepot al lui Vintilă, căsătorit cu fiica nelegitimă a lui Mihai Viteazul, Marula. 

Lângă conac este biserica Sfântul Nicolae, ctitorită de Vintilă Cornăţeanu şi jupâneasa Voica, iar în curtea ei o monumentală cruce de piatră, înaltă de 3,10 m şi frumos ornamentată, având sculptată o pisanie ce o datează în anul 1645. Crucea a fost ridicată de către Socol Cornăţeanu în amintirea părinţilor săi şi a soţiei sale, Marula.

Atât biserica Sfântul Nicolae, cât şi crucea de piatră, sunt clasate ca şi monumente istorice de importanţă naţională şi universală, clasa A.

În Cornăţelu, aflat la 35 km distanţă de Târgovişte, străvechea capitală voievodală a Ţării Româneşti, îşi are tradiţia de aproape patru secole şi jumătate un mare bâlci anual, numit Târgul Cornăţel, menţionat în scrierile lui Pantazi Ghica şi I. C. Visarion.

Numele Cornăţel derivă de la boierii Cornăţeni, care în majoritatea lor au ocupat rangul de mari demnitari pe lângă curtea domnească de la Târgovişte în timpul domnitorilor Matei Basarab, Vlad Ţepeş şi Mihai Viteazul.

La patru secole după atestarea lui Vintilă Cornăţeanu ca proprietar al moşiei Cornăţel, apare un alt proprietar al moşiei, Dumitrescu, care va ridica în 1933 conacul actual.

Domeniul conacului, cu o suprafaţă de 3,67 ha, se învecinează la est, pe o lungime de peste 300 m, cu lac. 

Conacul necesită reabilitare, precum şi numeroasele anexe de pe proprietate.