AcasăExterneThe Economist: Invazia lui Putin a trezit la viață Germania, care amenință...

The Economist: Invazia lui Putin a trezit la viață Germania, care amenință să devină cel mai mare coșmar al liderului de la Kremlin

Războiul din Ucraina le-a împins pe Finlanda și Suedia în brațele alianței NATO, a încurajat patriotismul ucrainean, a consolidat alternativa democratică pe care Ucraina o oferă în locul tiraniei liderului de la Kremlin și i-a îndemnat pe clienții europeni ai Rusiei să își caute alte surse de aprovizionare. Nu în ultimul rând, a trezit din somnolență gigantul german care a fost în aceeași măsură cel mai bun partener economic al Rusiei și cel mai mare dușman al său, scrie The Economist.

Agresiunea rusească ar putea fi catalizatorul transformării Germaniei în cel mai mare coșmar al lui Vladimir Putin. Pentru a împrumuta expresia folosită de împăratul Hiroshito, cel mai longeviv monarh al Japoniei, când a anunțat capitularea țării sale la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, conflictul din Ucraina a evoluat nu neapărat în avantajul lui Vladimir Putin.

Germania avea mare nevoie de acest semnal de alarmă. Mulțumită de sine și puțin apatică, Germania a întârziat să realizeze că lumea din jurul ei era în plină transformare.

Acum, germanii au ajuns la un consens rar pentru o democrație și anume nevoia de schimbare profundă și extinsă a economiei și a securității. Norii de furtună se adunau de mult în jurul Germaniei, care se bucură de statulul de cea mai puternică economie a Europei, cel mai stabil sistem politic și, după cum le place germanilor să creadă, țara cu cei mai responsabili cetățeni.

Vechea Germanie vs. noua Germanie

Dar războiul din Ucraina a expus dependența Germaniei, cultivată cu atenție de Moscova, față de combustibilii ieftini din Rusia. Germanii nu sunt doar vulnerabili în fața șantajului energetic al Kremlinului, ci au finanțat chiar invazia lui Putin. Ideile optimiste ale germanilor, precum iluzia fostului cancelar Angela Merkel că întreținerea comerțului cu Rusia va tempera pornirile războinice ale lui Putin, au dus la situația în care Germania s-a făcut că nu aude apelul aliaților care cereau mai multe investiții în apărarea țării și a Europei.

Germania s-a ferit și de alte provocări, precum dependența economiei de exportul de produse de inginerie și de piața de desfacere din China, investițiile slabe în infrastructură, slaba digitalizare a serviciilor publice și lipsa muncitorilor calificați.

Acum, o nouă Germanie se arată la orizont. La trei zile după declanșarea invaziei, noul cancelar Olaf Scholz și-a susținut în Bundestag mult-aplaudatul discurs Zeitenwende (momentul istoric de cotitură) prin care semnaliza ruperea de modelul pacifist adoptat de țara sa după terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Vestea bună este că provocările pe care le întâmpină Germania sunt rezolvabile. Când Rusia a invadat Ucraina, Germania era dependentă în proporție de 55% de gazul rusesc, iar pesimiștii avertizau că proviziile se vor epuiza, fabricile se vor închide și germanii vor îngheța la iarnă în case.

Măsurile inițiate de Scholz pentru transformarea Germaniei

În realitate, pe măsură ce gazul rusesc alimentează tot mai puțin cisternele Germaniei, rezervele pentru iarnă cresc într-un ritm normal. Industriașii spun că vor putea reduce consumul mai mult decât era de așteptat, în timp ce guvernul a repornit centralele pe bază de cărbune și plănuiește să extindă durata de viață a trei centrale nucleare pe care s-a grăbit prea tare să le închidă.

Scholz a promis că va mări bugetul pentru apărare cu o treime și că nu va mai trata cu aceeași lejeritate problemele de politică externă, trimițând Ucrainei armament greu în lupta contra Rusiei. Mai mult, guvernul german a inițiat o revizuire a relațiilor sale cu China și va emite în curând o strategie de securitate națională, primul efort de acest gen pentru formularea unor obiective geostrategice proprii.

Digitalizarea și „înverzirea” industriei și adăugarea de servicii publice de înaltă calitate vor fi mai greu de realizat, dar atât guvernul lui Scholz, cât și marii afaceriști par să fi adoptat o abordare pragmatică.

Legile imigrației sunt modificate pentru a atrage mai mulți muncitori calificați, în timp ce Germania a început să fie mai deschisă în privința înregistrării deficitului bugetar atât acasă, cât și în restul Europei. Dezvoltarea relațiilor strânse cu Europa înseamnă că, pe viitor, când companiile vor căuta metode noi de a-și consolida lanțurile de aprovizionare, Germania va fi un loc atractiv pentru investitori.

Pericolele care pândesc Germania din umbră

Pericolele pândesc în continuare din umbră. Turcia sau o a doua administrație Trump ar putea complica lucrurile în sânul alianței NATO. Germania ar avea atunci de înfruntat o provocare mult mai grea pentru securitatea sa și a Europei, din postura ei de al doilea cel mai mare membru al alianței, dar totodată slab dotată militar. Germania a făcut o alegere înțeleaptă când a pus Europa în centrul preocupărilor sale.

Dar în fața provocărilor politice pentru UE din partea Poloniei, Ungariei și a unui posibil nou guvern de dreapta în Italia, Germania va juca un rol vital în salvarea integrității proiectului european. Cel mai mare pericol, însă, este ca Germania să cadă din nou în letargie și prudență. Schimbările cuprinzătoare au nevoie de mulți ani, iar Scholz nu este un politician foarte popular. Ucraina este un prim test pentru determinarea Germaniei.

Cu toate că atitudinea dură adoptată de Scholz față de Putin i-a convins pe mulți germani, sprijinul poporului a început să mai scadă, în condițiile în care costul războiului umrează să se simtă și în facturile la căldură. Ar fi o tragedie ca Germania să abandoneze Ucraina atât pentru ucraineni, cât și pentru germani. Acest conflict se dă pentru viitorul continentului și reprezintă o oportunitate pentru Germania să își recâștige locul în inima Europei.

Ultimele Articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.