Falimentul Creditanstalt, o vancă vieneză, fondată în 1855 de  Anselm von Rothschild, a împins Marea Depresiune într-o reacție în lanț de neoprit a falimentelor bancare în Europa și America, scrie publicația britanică The Telegraph.

Nimeni nu-și imaginează că ceea ce s-a întâmplat în Austria săptămâna trecută legat de falimentul Hypo Alpe-Adria Bank International ar putea intra în aceeași categorie, deoarece se consideră că ne aflăm în faza de recuperare după ultima mare criză bancară globală.

Cu toate acestea, publicația britanică este de părere că nici piețele financiare și nici clasa politică încă nu au înțeles întreaga semnificație a acestei turnuri a evenimentelor. Guvernul de la Viena s-a săturat să finanțeze pierderile băncii și a anunțat un plan de „salvare” cu ajutorul creditorilor externi, care ar trebui să șteargă datorii în valoare de 7,6 miliarde de euro.

Acest gest semnifică testarea unor noi reguli la nivel european conform cărora creditorii ar plăti pentru băncile falimentare. Doar că, în acest caz, obligațiunile sunt garantate teoretic de statul austriac Carinthia, care, teoretic, devine responsabil pentru salvarea băncii. Se repetă scenariul din Irlanda, din momentul culminant al crizei bancare, când guvernul a încercat să  stopeze panica populației luându-șu responsabilitatea pentru toate datoriile băncilor irlandeze, ceea ce a dus la falimentul întreagii țări. Hypo va falimenta Carinthia, sunt de părere ziariștii de la The Telegraph.

În esență, guvernul austriac lasă o întreagă regiune la voia întâmplării, la fel cum autoritățile federale din SUA au lăsat Detroit-ul acum câțiva ani. O „mini-Grecie” este pe cale să apară în inima Europei.

Autoritățile europene aproape că au reușit să ne convingă că am depășit deja criza datoriilor din Europa. Însă, aceasta ar putea fi abia la început.