Un control ex-ante în cheltuirea fondurilor europene ar putea fi implementat în acest an

0

„Guvernul a aprobat un memorandum iniţiat de ANI şi de ANRMAP privind implementarea unui sistem de control ex-ante în achiziţiilor publice cu fonduri europene, care, ulterior, va fi extins şi la achiziţiile naţionale. Este primul sistem din România care va fi 100% de prevenţie”, a afirmat şeful ANI, la conferinţa anuală pe achiziţii publice.

 

Potrivit acestuia, conflictul de interese a devenit o problemă pregnantă în ultimii doi ani, fapt semnalat şi în rapoartele Comisiei Europene pe justiţie ca şi element nou introdus, din cauză că fenomenul a devenit de masă.

 

În opinia sa, problema conflictului de interese în achiziţiile publice se manifestă şi în domeniul achiziţiilor publice cu fonduri europene şi în cel al achiziţiilor publice cu fonduri din bugetul naţional. De aceea, într-o perspectivă apropiată, această problematică trebuie abordată unitar, dar încă nu este momentul.

 

”Acum, dacă am aborda unitar problema, am deschide mii de dosare privind conflicte de interese în achiziţiile publice cu fonduri europene, ceea ce nu este viabil, pentru că blochează proiecte, scade absorbţia şi ne generează vulnerabilităţi şi pe orizontală şi pe verticală. De aceea, noi am propus un sistem care să prevină apariţia conflictelor de interese şi să dea posibilitatea şefilor de instituţii sau persoanelor cu funcţie de decizie să ia măsuri în timp util pentru a putea elimina aceste probleme”, a adăugat Horia Georgescu.

 

Oficialul ANI a explicat că acest sistem de control ex-ante va oferi posibilitatea ca, atunci când o rudă de până la gradul doi a unei persoane cu o funcţie de decizie într-o instituţie sau într-o comisie de licitaţie va participa la o procedură, printr-o analiză inteligentă a datelor dintr-un sistem informatic, să fie emise avertismente de integritate către şefii instituţiilor. Ulterior, se va da un răspuns dacă au fost luate măsurile necesare sau nu, iar în caz contrar vor fi sesizate instituţiile competente.

 

„Acest sistem va responsabiliza şi pe orizontală şi pe verticală pe toată lumea, pentru că niciun preşedinte de consiliu judeţean sau primar nu va mai putea spune că nu a ştiut că soţia sa a participat cu firma la o licitaţie pe care o şi câştigă, întâmplător. Eu cred că acesta este un lucru foarte bun. Cele mai mari probleme în achiziţiile publice se întâlnesc la autorităţile publice locale. Acolo, frauda este sistematică, se produce prin intervenţia indirectă a consilierilor locali şi judeţeni, a aleşilor locali, care, prin mecanisme aparent legitime, gestionează şi redirecţionează banii spre buzunarele proprii sau ale firmelor ce aparţin rudelor. Acolo trebuie intervenit şi, cu siguranţă, acest sistem va descuraja din start anumite practici şi va responsabiliza funcţionarii publici implicaţi în aceste activităţi”, a explicat Georgescu.

 

Implementarea acestui proiect se află în fază avansată, şeful ANI sperând să fie operaţionalizat până la finele anului.

 

În plus, Horia Georgescu a menţionat că se va propune şi modificarea sancţiunilor privitoare la conflictul de interese în sensul introducerii unei sancţiuni civile cu un cuantum din valoarea contractelor, creşterea numărului de ani în ceea ce priveşte interdicţiile generate de existenţa unui conflict de interese, dar şi alte elemente menite să descurajeze acest fenomen.

 

„Scopul nostru principal este să prevenim, nu să deschidem sute de dosare care ne mănâncă resurse şi care au finalitate târzie, în 3 – 4 sau 5 ani”, a reiterat acesta.

 

Horia Georgescu a precizat că Executivul va aloca şi resursele necesare dezvoltării acestui sistem.

 

„Din această perspectivă, eu cred că multe programe operaţionale cu probleme se vor debloca, pentru că este un mecanism credibil, care beneficiază şi de credibilitatea ANI pe plan extern în gestionarea problematicii conflictelor de interese.

 

Preşedintele ANI a mai spus că acest sistem de control ar fi putut implementat în urmă cu un an şi jumătate sau chiar doi, însă ministrul de atunci al fondurilor europene nu a vrut să implice ANI în acest proces.

 

„Acest lucru putea fi făcut cu cel puţin un an jumătate – doi în urmă. Noi am propus această soluţie, dar, din păcate, la Ministerul Fondurilor Europene, fostul ministru a încercat să evite implicarea ANI în acest proces şi asta e o realitate”, a conchis Horia Georgescu.