Un general rus a cerut ca Rusia să îşi actualizeze doctrina militară, revăzută ultima oară în 2010, astfel încât să identifice în mod clar SUA şi aliaţii săi din cadrul NATO că duşmanul numărul unu al Rusiei, scrie Moscow Times, preluat de hotnews.ro. Totodată, nouă doctrina militară, susţine generalul, ar trebui să precizeze condiţiile în care Rusia ar putea lansa un atac nuclear preventiv asupra alianţei militare din care fac parte 28 de state.
Declaraţia generalului Iuri Iabukov indică faptul că în cadrul Ministerului Apărării există voci care cer priorităţi diferite. Doctrina din 2010 defineşte expansiunea NATO că o ameninţare la adresa securităţii ruse şi reafirmă dreptul său de a folosi arme nucleare în scop defensiv, însă se opreşte înainte de a numi NATO adversar principal al Moscovei şi de a pune pe masă scenariul unei lovituri nucleare preventive, o poziţie care aminteşte de Războiul Rece.
Iabukov a precizat că războiul informaţional purtat pe subiectul crizei din Ucraina – în care Occidentul a acuzat Rusia de înarmarea separatiştilor care lupta împotriva guvernului de la Kiev – şi anunţul făcut de NATO privind stabilirea unei prezenţe militare permanente în Europa de Est accentuează temerile Rusiei faţă de intenţiile alianţei.
Pe de altă parte, directorul adjunct al Agenţiei americane de apărare antirachetă (MDA), generalul Kenneth Todorov, a afirmat că propunerile liderilor baltici şi polonezi, făcute înainte de summitul NATO din Ţara Galilor, ca sistemul NATO de apărare antirachetă să fie orientat în direcţia Rusiei sunt nerealiste, deoarece sistemul nu este conceput împotriva unei potenţiale ameninţări ruse.
„Din punct de vedere tehnic, el nu este într-adevăr proiectat împotriva unei ameninţări ruse. El nu este conceput în acest mod, nu are această capacitate”, a declarat generalul Todorov. „Sistemul nostru de apărare antirachetă nu are deloc nici un fel de capabilitate împotriva Forţelor ruse de descurajare”, a declarat Rick Lehner, director pentru relaţii publice în cadrul MDA.
Întrebat direct dacă propunerile făcute de Polonia şi de Ţările Baltice de a lovi Rusia cu acest sistem sunt fezabile din punct de vedere tehnic, Lehner a răspuns că nu sunt.
„Nu din punct de vedere tehnic, deoarece sistemul nostru este realmente îndreptat către Orientul Mijlociu, astfel că acesta este modul în care el trebuie să facă faţă. Vorbim probabil doar despre circa 48 de rachete interceptoare între Polonia şi România. Rusia are sute şi sute de rachete balistice cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune, astfel că el nu este o ameninţare”, a explicat Lehner.
Pe 26 august, revista germană Der Spiegel relata că lideri din Polonia, Letonia, Lituania şi Estonia au propus concentrarea sistemului NATO de apărare antirachetă EPAA (European Phased Adaptive Approach) împotriva Rusiei.
Propunerea a fost criticată, deoarece ea subminează asigurările date în mod repetat de către Statele Unite ale Americi că sistemul este strict axat pe apărarea împotriva unor state din Orientul Mijlociu. „Cred într-adevăr că sistemul nu este conceput pentru apărare împotriva Rusiei, dar sistemul este foarte apt”, a afirmat generalul Todorov, în opinia căruia capabilităţile ruse ar depăşi numărul limitat de senzori şi interceptori.