În 2009, oamenii au vizitat mai rar librăriile. Criza şi-a spus cuvântul şi pe piaţa de carte. “Vânzările în perioada de vară au cunoscut un maxim al minimului: a fost o cădere spre 30% în iulie-august, și o revenire o dată cu lunile septembrie-octombrie,” a precizat Lidia Bodea, director general Humanitas.
Literatura străină, eseurile, memoriile şi jurnalele se află în preferinţele cititorilor. Iar topul nu se schimbă aşa uşor. “Atunci când vorbim de autori de notorietate cum sunt în portofoliul Humanitas, Andrei Pleşu, Patapievici, Lucian Boia, Liiceanu, Vladimir Tismaneanu, avem vânzări foarte bune şi pentru cartea eseu. Aminitiri deocheate a lui Djuvara apărut în vara anului trecut se apropie de 20.000 de exemplare. Sunt în acest moment 14.000 de exemplare. Incontestabilul Paulo Coelho, Învingătorul e întotdeauna singur, peste 20.000 de exemplare,” a adăugat Lidia Bodea.
Pentru piaţa din România, tirajul mediu al unei cărţi este de 2.000 de exemplare. Dacă ajunge la 20.000, avem de-a face cu un best-seller. “Ca best-seller absolut în zona literaturii şi nu doar pentru editura Humanitas, ci şi pentru piaţa de carte din România avem volumul lui Cărtărescu, De ce iubim femeile, sunt 150.000 de exemplare. În 20 de ani tirajele cumulate pe clasicii Humanitas, Cioran, Eliade, Ionesco, depăşesc 3 milioane de exemplare,” a explicat Bodea.
Valoarea cărţii şi notorietatea autorului sunt criteriile de selecţie a titlurilor ce vor ajunge în librării. “99,9% dintre debuturi sunt un pariu pe care îl face orice editură. Nu există reţeta perfectă pentru o carte care să se aşeze pe făgaşul succesului. Unul dintre cele mai spectaculoase astfel de pariuri câştigate de Humanitas este cartea lui Gheorghe Florescu, Confesiunile unui cafegiu, aparută în noiembrie 2008 şi care a depăşit 20.000 de exemplare în câteva luni,” a precizat directorul general al editurii Humanitas.
Inovaţiile tehnologice, apariţia e-reader-ului sau audiobook-urile nu vor declanşa declinul erei Gutenberg, crede directorul general al Humanitas, Lidia Bodea. “Nu ne vom putea despărţi de carte în forma ei tradiţională. Nu va putea fi substituit de recele gadget electronic, niciodată,” este de părere Bodea.
Dar, spune Lidia Bodea, evoluţia pieţei de carte din România, cu o valoare de până la 60 milioane de euro, este imprevizibilă.
