Tajani a pledat pentru regândirea politicilor economice promovate până acum în interiorul UE, astfel încât gradul de încredere în aceasta să crească din nou. “Trebuie să luptăm împotriva datoriei publice şi să reducem costurile vieţii, să facem economii. Trebuie însă să avem politici economice care să poată schimba ceea ce s-a făcut greşit în Europa pentru că Europa s-a angajat doar în favoarea unei politici pentru bănci şi finanţe. Trebuie să lucrăm mai ales pentru economia reală. Trebuie să dezvoltăm piaţa internă cu noi reguli, de calitate, dar şi să încercăm să ajutăm IMM-urile, precum şi industria”, a spus vicepreşedintele CE.
Un ingredient necesar pentru o Europă mai puternică ar fi şi un grad mai mare de integrare a statelor Uniunii, fapt ce presupune şi solidaritatea acestora. “Vreau mai multă Europa. Nu vom câştiga doar ca germani, italieni, români, francezi, de unii singuri. Vom câştiga doar ca parteneri în UE. De aceea trebuie să apărăm Grecia, pentru că aşa apărăm graniţele UE, apărăm strategia noastră comună. Iată de ce eu cer mai multă Europa”, susţine Tajani.
Strict în domeniul industriei, pe care îl coordonează la nivelul Comisiei Europene, Tajani crede că este necesar ca Uniunea să impună noi standarde ale calităţii care să facă din economiile europene economii mult mai competitive decât acum. “Politica industrială trebuie să vizeze ziua de azi, dar şi ziua de mâine. Avem nevoie de o a treia revoluţie industrială. Avem nevoie de un sistem industrial cu întreprinderi capabile să câştige provocările în domeniul calităţii. Doar 13% din IMM-uri activează dincolo de graniţele Uniunii. De aceea trebuie să asigurăm internaţionalizarea”, a spus Antonio Tajani.
În opinia acestuia, succesul economic ar oferi un contraargument solid problemelor semnalate de către eurosceptici. “Există ţări în care naţionaliştii, fundamentaliştii câştigă voturi: Finlanda, Olanda. Trebuie să acceptăm această provocare a euroscepticilor şi să o câştigăm cu răspunsuri politice. (…) Solicit să se realizeze o căsătorie, poate de interes, între finanţe şi economia reală pentru a putea oferi un răspuns bun”, a încheiat comisarul european.
