Privita din alt unghi, criza europeana nu este alimentata de nevoia de austeritate a pietelor financiare pentru a putea regasi increderea demult pierduta. Nu. E vorba aici de o agenda politica a institutiior europene (si, de ce nu, a FMI) care vor sa impuna schimbari politice in statele afectate de criza. Si vorbim despre schimbari pentru care popoarele respective nu ar vota in veci.
Sa luam Spania ca exemplu: printre putinele reforme propuse de Guvern se numara amendarea Codului Muncii pentru ca angajatorii sa poata concedia mai usor salariatii. Ce se ascunde in spatele telului de reformare a aistentei sociale este, de fapt, o tentativa de a slabi partidele de stanga aflate in concurenta cu guvernantii conservatori. Apoi se fac reduceri de cheltuieli de 7 miliarde Euro in sanatate si de 3 miliarde in educatie, scrie RFI Romania.
Nici pietele financiare nu sunt usa de biserica. Ele alimenteaza speculativ dobanda la obligatiuni pe 10 ani la 6,69%. Si mint cu nerusinare cand vine vorba de riscul de faliment. Spania trebuie sa plateasca anul acesta o datorie de 85 de miliarde si chiar daca ar trebui sa se imprumute la costuri ridicate pentru a achita factura tot nu e amenintata bonitatea tarii. Plus ca datoria de anul acesta se stinge cu o dobanda de 2,4%.
In acest context, singura presiune ce poate fi aplicata in Europa este cea americana in conditiile in care Obama isi vede amenintata realegerea daca economia mondiala nu-si revine cat de cat. Si e trist pentru ca acum Casa Alba poate face mai multe pentru sute de milioane de oameni din Europa care nici macar nu-i vor da un vot in toamna.
