Ce mai aşteaptă băncile pentru a finanţa sectorul eolian

“Observăm un interes crescut din partea instituţiilor financiare, care consideră că sistemul de promovare bazat pe două certificate verzi (încă neaplicat – n.red.) va face investiţia în proiecte eoliene una profitabilă”, explică Dana Duică, directorul executiv al AREE. Ea adaugă faptul că asociaţia se află în contact cu BRD, Erste, UniCredit, BERD, Alpha Bank şi ING, acestea intenţionând să se implice puternic în susţinerea sectorului eolian. Cu tot interesul exprimat al instituţiilor de credit, în acest moment – după aproape trei ani în care au apărut zeci de intenţii de investiţii în “puterea vântului”, evaluate la câteva mii de megawaţi şi investiţii de ordinul miliardelor de euro – sunt foarte puţine acorduri de finanţare încheiate. De exemplu, recent, a fost semnat un “project finance” de câteva milioane de euro între Banca Românească şi una dintre firmele omului de afaceri Emanuel Muntmark, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali din domeniu.

Cosmin Călin, director executiv la Unitatea Corporaţii din cadrul Băncii Româneşti, afirmă că instituţia pe care o reprezintă are însă aprobate şi în curs de tragere o serie de facilităţi de credit de acest gen. “Proiectele finanţate până în prezent sunt proiecte ce beneficiau integral de toate autorizaţiile de construcţie şi funcţionare necesare”, explică oficialul Băncii Româneşti. El spune că nu are un buget anume pentru eolian, dar că orientarea este clar în favoarea proiectelor care arată “o vastă expertiză şi know-how din partea echipei de management şi care obţinuseră integral toate permisele necesare pentru construcţie şi operare”.

“Unele dintre proiectele realizate au beneficiat de accesul la fonduri structurale de mediu, ceea ce a facilitat structurarea finanţării bancare”, continuă oficialul de la Banca Românească. Avocatul Mihai Dudoiu, managing associate în cadrul casei de avocatură Ţuca Zbârcea&Asociaţii, care negociază credite de acest fel, declară că băncile au nevoie, pentru a se implica în domeniul eolian, de proiecte mature, cu toate avizele, autorizaţiile luate şi cu acorduri semnate cu furnizorii de turbine sau de garanţii din partea societăţilor-mamă (în cazul în care cele care vor finanţare sunt filialele din România ale unor investitori multinaţionali). “Multe dintre bănci aşteaptă ca primul pas să fie făcut de către o altă instituţie de credit, iar problema proiectelor este că încă nu sunt mature. De aici vine şi reticenţa băncilor”, explică Mihai Dudoiu.

Directorul general al ING Bank, Mişu Negriţoiu, afirmă la rândul său că ING este interesată de a acorda credite pentru regenerabile, şi în special către domeniul eolian, dar nu are proiecte pe care să le finanţeze. “Ce ne lipseşte ca să dăm împrumuturi pentru eolian?! Este simplu: ne lipsesc proiectele…”, spune Negriţoiu. Werner Weihs-Raabl, şeful Departamentului finanţare infrastructură şi sector public din cadrul Erste Bank, instituţie care a acordat mai multe împrumuturi pentru energii regenerabile în Europa Centrală şi de Sud-Est, declară că EBG/BCR este deschisă la finanţarea de ferme eoliene în România. “Avem o echipă specializată pentru analiza unor astfel de proiecte – şi la nivel local, dar şi la nivelul holdingului”, punctează oficialul Erste. “Echipa a studiat intensiv potenţialul proiectelor de energie eoliană din ţară şi ar dori să sprijine acest domeniu dacă dezvoltatorii au şi ei fonduri, dar şi proiecte viabile. Cu toate acestea, o condiţie prealabilă pentru a încuraja acest sector ar fi sprijinul Guvernului român”, adaugă Werner Weihs-Raabl.

Cum încurajează Executivul acest domeniu

Dana Duică, directorul executiv al AREE, spune că, la ora actuală, sunt instalaţi în eolian doar 14,1 MW, iar prima barieră în calea investiţiilor în acest domeniu este reprezentată în continuare de lipsa reglementărilor secundare pentru Legea 220, care astfel nu se poate aplica.

“Legea 220 a întârziat în a fi aplicată şi din cauza notificării către Comisia Europeană cu privire la competitivitate şi ajutor de stat, care a plecat abia recent către Bruxelles. Se aşteaptă un răspuns din partea Comisiei Europene până la sfârşitul lui decembrie”, explică Dana Duică.

Aceasta menţionează că normele de aplicare sunt pregătite pentru a intra în vigoare imediat ce se obţine aprobarea Comisiei. Oficialul AREE mai afirmă că, la ora actuală, estimările arată că există premise ca până în 2012 să fie cel puţin 1.300 MW instalaţi în centrale eoliene în România, cea mai mare parte în Dobrogea, deşi în prezent există aplicaţii pentru mai mult de 20.000 MW.

Miruna Suciu, partener Muşat&Asociaţii, explică la rândul său că noua tendinţă în eolian este ca investitorii să nu mai cumpere terenurile pentru instalarea morilor de vânt, “ci semnează cu proprietarii antecontracte de închiriere cu opţiune de vânzare la termen”. “Această tendinţă este dată mai ales de temerea că Transelectrica nu va face investiţiile necesare pentru creşterea capacităţii de preluarea a energiei produse din vânt. În plus, sunt încă multe terenuri cu probleme de proprietate în România, şi atunci experienţa altora îi învaţă că mai bine se feresc de achiziţii imediate şi, implicit, de litigii legate de dreptul de proprietate”, punctează Miruna Suciu, avocat specializat în probleme de energie.
Muşat&Asociaţii reprezintă de altfel compania spaniolă Infusion, care a cumpărat deja terenuri pentru a instala mori de vânt şi vizează proiecte de câteva zeci de megawaţi şi, de asemenea, acordă asistenţă şi companiei portugheze Martifer, care are în vedere construcţia şi operarea unui parc eolian de 70 de megawaţi la Babadag, în Tulcea. “Este un proiect greenfield. Faza la care se află în prezent este cea de obţinere a tuturor autorizaţiilor”, arată avocatul.

La rândul său, Cosmin Stăvaru, avocat partener în cadrul Bulboacă&Asociaţii, crede că, după Dobrogea şi zona Moldovei, a treia zonă de interes pentru investitorii din eolian va fi Timişoara-Banat.

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed