Practic, diferenţa de dezvoltare economică, măsurată în nivelul salariului mediu net şi numărul de salariaţi, s-a adâncit între decembrie 2006 şi decembrie 2014 între centru şi periferie.
Comparând zece judeţe din provinciile istorice ale României – Transilvania, Muntenia, Dobrogea şi Moldova – cu Bucureştiul, reiese că diferenţa între salariile medii nete a crescut.
Salariul mediu net din Suceava, Maramureş, Constanţa, Giurgiu, Caraş-Severin, Cluj, Galaţi, Bihor, Iaşi şi Timiş reprezenta între 53% şi 78% din salariul mediu net din Bucureşti în decembrie 2006, iar în decembrie 2014 a ajuns să reprezinte între 46% şi 75%.
Astfel, cu toate că România a atras între 2007 şi 2014 circa 12 miliarde de euro din cele 20 miliarde de euro fonduri structurale alocate tocmai pentru micşorarea disparităţilor regionale, prin investiţii în infrastructură, mediu, resurse umane sau competitivitate economică, rezultatul a fost invers.
Spre exemplu, în decembrie 2006 salariul mediu net din judeţul Suceava era de 865 de lei, adică 58% din salariul mediu net din Bucureşti de 1.490 de lei, pentru ca în decembrie 2014 salariul mediu net din Suceava să ajungă la o pondere de doar 46% faţă de cel din Bucureşti. Deci salariatul din Suceava a pierdut 12 puncte procentuale din puterea sa de cumpărare faţă de cel din Bucureşti în această perioadă.
